Decizia Ucrainei de a întoarce spatele Uniunii Europene în discuţiile pentru un acord de asociere, demers explicat de autorităţile de la Kiev prin „motive economice“, mai exact presiunea Rusiei, a stârnit proteste de amploare în a doua ţară europeană ca mărime, iar cifrele economice din ultimii 20 de ani spun povestea unei creşteri economice majoritar similară regiunii, dar cu o stagnare în nivelul de trai.
La summitul organizat la Vilnius la sfârşitul săptămânii trecute, Georgia şi Moldova au semnat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană. Marele absent de la masa acordurilor a fost Ucraina, care anunţase recent o „decizie economică“ de a suspenda negocierile cu Uniunea Europeană, o mutare atribuită în mare parte presiunilor de la Kremlin.
În acelaşi timp însă, un editorial publicat recent de cotidianul britanic Financial Times titra că ţările din Europa de Est sunt „rătăcite în tranziţie“ şi nu vor putea niciodată să ajungă din urmă Vestul, în ciuda unei perioade de creştere disproporţionată, în care Estul părea să recupereze diferenţele.
În zona de est menţionată în articol erau incluse actuale membre ale Uniunii Europene, dar şi ţări vizate pentru includere, printre care şi Ucraina. Polonia şi Ungaria au aderat la UE în 2004, iar România şi Bulgaria au devenit state membre în 2007.
Stagnare în PIB-ul per capita
Datele Băncii Mondiale (BM) arată că în 1991, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, Polonia şi Ucraina erau apropiate ca nivel al Produsului Intern Brut (PIB), cu 84 mld. dolari şi respectiv 77 mld. dolari, calculat la cursul curent. În acelaşi timp, Ungaria şi România erau şi ele apropiate, cu 34 mld. dolari, respectiv 29 mld. dolari.
În 2004, la momentul aderării la UE, Polonia şi Ungaria aveau PIB-uri de trei ori mai mari, în timp ce Ucraina înregistrase o sădere de 15%, comparativ cu 1991.
Trei ani mai târziu, în 2007, Ucraina avea un PIB mai mult decât dublu, în timp ce în Polonia şi Ungaria începeau să dea semne de încetinire a creşterii. La Sud-Est, România, proaspăt intrată în UE împreună cu Bulgaria, avea şi ea un PIB de peste două ori mai mare faţă de 2004, în timp ce Bulgaria creştea mai modest.
La finalul lui 2012, PIB-ul Ucrainei le depăşea pe cele ale Ungariei, Bulgariei şi României. Evoluţia PIB-ului per capita însă arată că la nivel de cetăţean creşterea economică a Ucrainei a fost foarte mică în comparaţie cu rezultatele ţărilor vecine.
Polonia şi-a majorat PIB-ul per capita de cinci ori între anii 1991 şi 2007, în timp ce România şi l-a majorat de peste şase ori, iar Ungaria de peste patru ori.
În perioada în care România şi Bulgaria aşteptau să adere la Uniunea Europeană, cele două ţări şi Ucraina au pornit de pe poziţii similare în ceea ce priveşte PIB-ul per capita, însă în 2007 România avea un PIB per capita de 7.856 dolari, Bulgaria de 5.498 dolari, iar Ucraina de 3.069. Ulterior aderării României şi Bulgariei la UE, diferenţele între cele două ţări şi Ucraina s-au majorat, până la punctul în care în 2011 România şi Bulgaria aveau PIB-uri per capita de peste două ori mai mari decât cel din Ucraina.
Polonia şi Ungaria, în schimb, şi-au majorat PIB-ul per capita în perioada analizată până la 13.382 şi respectiv 13.909 dolari în 2011, potrivit datelor Băncii Mondiale.
În ceea ce priveşte creşterea economică în perioada analizată, Ucraina a trecut de la o scădere de 8,4% în 1991, într-o perioadă în care toate ţările analizate din Europa de Est înregistrau scăderi puternice, la o creştere de 12,1% în 2004. Între timp, Germania, cea mai puternică economie din Europa, a trecut de la 5,1% la 1,2% în ceea ce priveşte creşterea economică.
Evoluţia Ucrainei a fost oscilantă în intervalul analizat. După începutul crizei economice, Ucraina a fost una dintre ţările cu cea mai mare scădere, 14,8% în 2009, însă a revenit pe creştere în anul următor şi în prezent are o evoluţie similară ţărilor din UE, tendinţă care se va menţine în următoarea perioadă.
Rătăcite în tranziţie
Potrivit unor date Raiffeisen Research, citate de Bloomberg, în perioada 2000-2008, în Europa centrală PIB-ul a înregistrat o creştere medie de 4,3% în Europa centrală şi 5,4% în Europa de sud-est, în timp ce în zona euro creşterea era de 2%, iar Germania avea o creştere de 1,6%, potrivit unor date ale Raiffeisen Research, citate de Bloomberg.
Rusia şi Ucraina au fost printre statele cu cele mai bune evoluţii economice în această perioadă, cu creşteri anuale medii de 7% şi respectiv 6,9%.
Pentru următorii doi ani, însă, analiştii estimează că în Europa centrală şi de est creşterea economică va încetini. Rezultatul prognozat de analişti pentru 2015 arată creştere economică de 2,5% în Germania, 2% în zona euro şi creşteri similare în Ucraina şi Rusia.
Pe de altă parte, în contextul în care produsele europene circulă între graniţele uniunii la preţuri similare, nivelul de trai în est e mai scăzut decât cel din vest. Presiunea internă exercitată de economiile puternice asupra periferiei a determinat măsuri sociale fără precedent în Germania, prin introducerea unui salariu minim şi pensionări la vârste mai reduse, menite să le ofere ţărilor mai puţin competitive spaţiu de dezvoltare.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
