Pentru unele dintre economiile europene, dar mai ales pentru cele supraîndatorate, criza datoriilor suverane care a urmat ultimului colaps financiar global a fost atât de devastatoare încât recuperarea a durat mai bine de un deceniu, iar cicatricile se văd şi astăzi. Datoria mare a unui stat, în sine, nu este un semn al slăbiciunii, dar ea vine legată de deficitul bugetar, care apare atunci când un guvern cheltuie mai mulţi bani decât are.
În prezent, 11 state membre ale UE încalcă regulile comunitare privind deficitul. Franţa şi Belgia riscă să-şi vadă retrogradat ratingul de ţară anul acesta din această cauză. Italia a acumulat anul trecut cel mai mare deficit din UE. Ungaria şi România o urmează îndeaproape.
Deficitele şi datoriile au început să conteze din nou pentru că ele cresc, în unele cazuri până dincolo de cotele de pericol, şi analiştii sunt de acord că Europa nu-şi mai permite o nouă criză a austerităţii. Ultima a însemnat un deceniu economic pierdut.
Acest lucru se vede dacă ţările europene sunt comparate cu statele americane. Chiar dacă criza financiară globală a pornit din SUA, economia americană şi-a revenit mult mai rapid. Acum, dacă Franţa ar face parte din SUA, ar fi unul dintre cele mai sărace state în funcţie de mărimea PIB per capita.
Nici Germania n-ar sta prea bine în clasament. În 2008, SUA şi zona euro erau aproape egale la PIB – 14.800 miliarde dolari prima, 14.200 miliarde dolari a doua. După 15 ani, economia americană a avansat la 27.000 miliarde dolari, iar cea europeană n-a reuşit să urce decât până la 15.000 miliarde dolari, adică a bătut pasul pe loc. Creşterea permite Americii şi companiilor americane să domine Europa, bursele şi lumea la investiţii şi capital. De asemenea, forţa financiară şi economică a SUA permite guvernului de la Washington să pornească conflicte comerciale pe care să le dirijeze în interesul propriu.
Unsprezece ţări UE, inclusiv Franţa, Italia, Polonia, România, Ungaria şi Cehia, urmează să fie mustrate de Comisia Europeană pentru cheltuielile guvernamentale excesive după ce noile reguli fiscale intră în vigoare în acest an. Sunt economii ale căror deficite bugetare au crescut peste pragul de 3% din PIB permis de regulile UE. Comisia va stabili în iunie pentru fiecare caz în parte dacă va lansa aşa-numitele proceduri de deficit excesiv (PDE). Ţările din zona euro s-ar putea confrunta cu sancţiuni financiare dacă nu corectează cursul. Pentru ţările noneuro, riscurile ţin de reputaţie, după cum scrie Financial Times.
În zona euro, Franţa, Italia şi Belgia, ale căror deficite bugetare depăşesc 3%, nu intenţionează să se conformeze în următorii ani şi vor fi cel mai probabil sancţionate. Alte ţări, inclusiv Spania şi Cehia, consideră că deficitul lor va reveni la cotele acceptate în acest an şi că abaterea este doar temporară. „Pot exista cazuri la limită“, a declarat pentru FT Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al comisiei pentru afaceri economice.
„Dacă există o ţară al cărei deficit excesiv este aproape de 3%, dar temporar, am putea decide să nu folosim procedura deficitului excesiv.“ Polonia şi România, care nu fac parte din zona euro, precum şi Slovacia, care foloseşte euro, solicită scutire pe motiv că sunt forţate să depăşească pragul de pericol cu deficitele de cheltuielile militare necesare de când Rusia a pornit război contra Ucrainei.
„Polonia are cele mai mari cheltuieli cu apărarea dintre ţările NATO, mai mari decât SUA. Aceasta este o situaţie extraordinară care ar trebui luată în considerare atunci când se evaluează procedura de deficit excesiv, iar noile reguli fiscale ale UE sunt făcute pentru aceasta“, a declarat Andrzej Domanski, ministrul polonez de finanţe.
FT a realizat o comparaţie a statelor din UE în funcţie de ponderea deficitului bugetar şi a cheltuielilor cu apărarea în PIB în 2023.
La Polonia, deficitul a fost de 5,1% din PIB, în timp ce cheltuielile cu înarmarea s-au situat la 3,9% din PIB. În regiune, România a avut un deficit de 6,6% din PIB la cheltuieli cu apărarea de 2,4% din PIB. În cazul Ungariei, derapajul bugetar a fost de 6,7% din PIB, iar cheltuielile de 2,4% din PIB. Polonia, concluzionează FT, s-ar încadra în limitele UE cu deficitul bugetar dacă n-ar cheltui atât de mult cu apărarea.
Însă Polonia se înarmează pe datorie, inclusiv prin datorie externă. Italia, campioana deficitelor, cu indicatorul la 7,4% din PIB, a cheltuit doar 1,5% din PIB cu apărarea. Tot atât a cheltuit şi Cehia, dar aceasta avea un deficit mai mic, de 3,7% din PIB. Între timp, guvernul de la Praga a început să aplice măsuri de austeritate. „Am fost în dialog cu Comisia şi există o înţelegere largă că astfel de investiţii trebuie luate în considerare în mod corespunzător“, a spus Domanski.
Cheltuielile pentru apărare „sunt unul dintre factorii relevanţi“ care determină deschiderea sau nu a unei proceduri de deficit excesiv, a explicat Dombrovskis. Dar nu toate cheltuielile pentru apărare se califică pentru un tratament mai blând. În conformitate cu noile norme bugetare ale UE, „creşterea investiţiilor guvernamentale în apărare“ poate fi ignorată, dar nu şi cheltuielile recurente pentru apărare. „În negocieri a fost clar că acesta va fi un subiect problematic. Salariile soldaţilor versus tancuri“, a spus un diplomat UE, menţionând că revine Comisiei să stabilească ce ar putea fi scutit.
Regulile fiscale stricte au fost suspendate în timpul pandemiei de COVID-19 şi sunt acum reaplicate după ce au fost modificate pentru a include, printre altele, clauze care oferă mai multă libertate investiţiilor în apărare. Bloomberg oferă o altă perspectivă asupra creşterii datoriilor şi deficitelor şi concluzionează că, în timp ce majoritatea guvernelor vor face progrese în repararea finanţelor publice retrăgând programele de subvenţionare a energiei, presiunile create de angajamentele existente şi noi şi de impactul dobânzilor mai mari vor ţine datoriile sus în cea mai mare parte a regiunii.
Spre exemplu, datoria Italiei poate depăşi din nou 140% din PIB. Acest lucru va pune guvernele în situaţia de a alege între a-şi înstrăina alegătorii prin reducerea cheltuielilor sau majorarea taxelor şi a atrage atenţie negativă din partea investitorilor. „Situaţia economică din Europa este foarte propice retoricii populiste“, spune Famke Krumbmüller, analist la EY. Deşi sarcina de a pedepsi abaterile fiscale revine Bruxellesului, austeritatea ar putea frâna puţina creştere preţioasă pe care o poate obţine Europa. „Este o bombă politică şi economică pentru Europa, mai ales că SUA nu par să ia în considerare o consolidare în viitorul apropiat şi pentru că China are creştere doar datorită stimulentelor fiscale“, a spus economistul şef de la Allianz Ludovic Subran.
