China a anunţat marţi lansarea la apă a primului portavion din dotarea marinei, construit pe scheletul unui model ucrainean reabilitat, scrie BBC.
Portavionul Liaoning are o lungime de 300 de metri - echivalentul a trei stadioane de fotbal - şi o lăţime de 70 de metri, dimensiuni care îl plasează imediat sub cea mai mare navă de acest tip, respectiv portavioanele americane din clasa Nimitz, peste cele franceze sau britanice.
Doar 9 ţări din lume includ în forţele navale portavioane militare, dintre care şapte state câte un exemplar. Italia are două portavioane, în timp ce SUA, cea mai mare forţă militară din lume, numără 11 exemplare.
Deocamdată vasul nu poate transporta avioane, fiind folosit doar pentru antrenamente. China nu dispune momentan nici de avioane nici de piloţi capabili să opereze de pe o asemnea ambarcaţiune de război, conform experţilor militari. Intrarea în serviciu a vasului survine într-o perioadă în care Japonia şi alte ţări şi-au exprimat temerile cu privire la creşterea forţei militare a Chinei.
"Vasul va fi eficient în apărarea intereselor ţării legate de suveranitate, securitate şi dezvoltare", se arată într-o notă emisă de ministerul Apărării din China.
Liaoning, cunoscut anterior sub denumirea de Varyag (foto jos), a fost construit în anii '80 dar nu a fost terminat niciodată. Vasul a zăcut în porturile ucrainene până la destrămarea Uniunii Sovietice în anul 1991, când a fost cumpărat de o companie deţinută indirect de forţele armate chineze. Compania chineză susţinea că vrea să transforme vasul într-un cazino plutitor. În luna iunie a anului trecut China a confirmat că vasul a fost recondiţionat pentru a deveni primul portavion din dotarea marinei.
Analişti militari susţin că pentru a face portavionul să funcţioneze la capacitate maximă este nevoie de mai mulţi ani, însă oficiali chinezi susţin că Liaoning propulsează modernizarea armatei locale.
Ambiţiile Chinei în dezvoltarea flotei maritime sunt tot mai mari în contextul mai multor dispute teritoriale nerezolvate care provoacă frecvent tensiuni între Beijing şi vecinii săi.
Cel mai recent conflict este cu Japonia, izbucnit săptămâna trecută odată cu anunţul statului nipon privind achiziţia unui grup insulele revendicate de ambele state, pe care japonezii le numesc Senkaku iar chinezii Diaoyu.
Acest conflict afectează relaţii comerciale în valoare de 260 de miliarde de euro dintre cele două state şi ameninţă economia mondială în contextul în care chinezii boicotează produsele şi fabricile japoneze, iar giganţii niponi şi-au închis temporar fabricile din China.
Sursă grafic: bbc.co.uk
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
