Deşi are un tehnocrat în fruntea guvernului, Grecia nu reuşeşte să implementeze reformele atât de necesare pentru a pune economia pe picioare pentru că deşi executivul este condus de Lucas Papademos, majoritatea miniştrilor sunt politicieni care se pregătesc pentru alegerile din martie. Chiar dacă a aprobat bugetul pe 2012, guvernul nu a reuşit până acum să pună în practică reformele nepopulare cerute de creditorii externi, scrie The New York Times.
"Primul-ministru este o personalitate, este educat, onest, este cel mai bun pentru acest post. Dar nu îl ajută nimeni", spune George Kirtsos, proprietarul săptămânalului The Athens City Press. "Cei care iau decizii la nivel naţional nu cred că Grecia va reuşi".
Situaţia grecilor şi a economiei este mai grea ca niciodată: după doi ani de majorări de taxe şi tăieri de salarii, bugetarii şi-au văzut veniturile scăzând cu 40% din 2010 şi nici angajaţii din sectorul privat nu au scăpat.
Mai mult de 75 de miliarde de dolari (58,6 mld. euro) au ieşit din ţară în condiţiile în care oamenii îşi mută economiile în alte ţări. Aproximativ 68.000 de firme s-au închis în 2010, alte 53.000 dintr-un total de 300.000 încă active aflându-se aproape de faliment, conform unui studiu publicat în toamnă de Confederaţia Camerelor de Comerţ din Grecia.
"Este o implozie, este o continuă serie de implozii care duc situaţia de la rău la mai rău", spune Yanis Varoufakis, profesor de economie la Universitatea din Atena. "Nu există nimic care să poată opri Grecia să îşi piardă 60% din PIB dacă lucrurile continuă astfel".
Există exemple clare ale incapacităţii clasei politice de a îndrepta lucrurile. Acum un an, după ce a ratat ţintele fiscale, Grecia a promis privatizări de 50 mld. euro (65 mld. dolari) pentru a primi în continuare ajutor extern. Până acum, statul a vândut active de numai 1,56 mld. euro (2 mld. dolari) din cauza opoziţiei publice şi a temerilor de a nu vinde la preţuri subevaluate.
Ţara a promis de asemenea să reducă numărul de bugetari, adoptând o lege în urma căreia 30.000 de angajaţi la stat ar fi trebuit să intre în rezerva de forţă de muncă, unde ar fi primit mai puţini bani de la stat. Până acum doar 1.000 de persoane au fost mutate.
Bruce Krasting, fost manager de fond de hedging, scrie în Business Insider că numărul de magazine închise creşte de la o zi la alta. Aparent, 20% din toate centrele de retail sunt închise. Grecii nu doar că îşi mută banii în străinătate. Mulţi pleacă în alte ţări din Europa pentru a găsi de lucru, în condiţiile în care şomajul urcă de la lună la lună.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
