New York City. The City. Nimic din Europa nu este comparabil cumarele oras, unde nu se vede soarele de zgarie-norii din Manhattan.Nici zgomotul infundat, de linie de productie care patrunde prinferestrele definitiv inchise de la etajul 20 al hotelului, nicimultimile care ies de la metrou umpland trotuarele ora de ora ca dela un meci de fotbal, nici masinile gigant, ca niste mini-autobuze,cu care merg americanii la servici.
Everybody is crying, dar nimeni nu se plange. Iar daca o face, oface in soapta.
"It's so bad", sopteste o profesoara de 60 de ani din Tennesse,venita la New York pentru o conferinta despre leadership. "Aici nuse vede criza, aici sunt multi turisti. Dar mergeti inauntrulAmericii sa vedeti situatia reala. America trece printr-o implozie(US is experiencing an implosion - engl.). Intelegeti despre cevorbesc? Explodeaza in ea insasi. Tinerii nu au de lucru. Oameniiisi parasesc casele."
Inainte de '89, romanii vorbeau in soapta cu strainii (sau nuvorbeau deloc) despre viata de zi, de frica Securitatii. Profesoaradin Tennessee vorbeste in soapta de frica sa nu-si piarda jobul.Cine are un job in zilele acestea in America tine cu dintii de el.Nu-si da numele, cum nici vanzatoarea de la Bolton's nu a vrut sasi-l dea. "Sper ca nu o sa-mi faci greutati." Profesoara vorbestedespre saraci si bogati, vorbeste despre bancherii "lacomi" ajutatide stat. Dar nu au fost dintotdeauna saraci si bogati? "Ba da, darclasa medie putea sa traiasca. Acum se chinuie.
La 70 de ani, Ellie strange farfuriile intr-o pizzerie si estemult mai comunicativa. A venit de 40 de ani in New York dinRepublica Dominicana pentru ca voia sa divorteze si oriunde seducea toti se uitau crucis la ea. "Aici este libertate. Aici potisa-ti faci o afacere intr-o ora. Nu pot sa stau acasa sa ma uit latelevizor. Am nevoie sa ma misc." Cum e cu criza? "Stii ce, de faptesti mereu in criza. Tot timpul ai ceva de facut, poate ti-e teamaca nu-ti iese, treci peste si iar o iei de la inceput." Dar cum ecu visul american? Dupa cati ani de lucrat intr-un restaurant potiajunge sa ai restaurantul tau? "Depinde cat esti de puternic, decat esti de organizat. Totul depinde de tine. Stii care este ideea?Trebuie sa-ti vezi de obiectivul tau, de drumul tau." Dar au vreosansa saracii sa scape de saracie aici mai mult decat in altaparte? "Intotdeauna vor fi bogati si saraci. Stii tu, sunt oameniin Bronx care traiesc cu gandacii plimbandu-se pe pereti. De cetraiesc asa? Pentru ca asa vor."
Move, move, move. Orasul care nu sta niciodata. Garniturileinguste de metrou se innoada ca niste serpi, aluneca unele pestealtele in cea mai complicata retea din lume. Barbati picotesc pescaune, tinere cu sacose de la Macy's sau Gap studiaza hartile. Oturista mai in varsta a intrat in panica si plange. "S-a ratacit",spune un barbat care o apuca protector de umeri.
Presiunea e mare aici. E fantastica. Se simte in aer. Coboaradin salile de tranzactii de la New York Stock Exchange si seprelinge pe Broadway, in salile de musical, unde actorii trebuie sisa danseze, dar sa si cante in acelasi timp. Si pana in magazinulde jucarii Toys' R' Us din Times Square, unde patru tineri cuaparatele de gat invita clientii care pasesc pe usa glisanta la ofotografie. "Hello. Do you want a picture?" Majoritatea refuza, darei sunt tenace. Isi pastreaza zambetul pe buze si o iau de lacapat. 10 ore pe zi. Pentru cati bani? "Opt dolari pe ora",raspunde Linda. Ajung banii? "Nu, nu ajung deloc."
Soferul de taxi Gurye Arona este din Senegal si lucreaza in NewYork de 6 ani. Plateste 1.000 de dolari pe luna chirie pentru unapartament in Bronx. Cum merge afacerea? "Foarte prost. Veniturileau scazut cu 50% fata de anul trecut." Dar cand a inceput sa meargaprost? "Cam de cand a venit Obama la Casa Alba. Se vede ca oameniinu mai au bani, nu mai vor sa mearga cu taxi, prefera metroul sauautobuzele", spune el.
Poti sa faci bani in America? "Foarte greu, omule, foarte greu.Trebuie sa muncesti si sa dormi, atat. Trebuie sa lupti cu tine.Oamenii de aici nu au viata. Prietenii mei au strans ceva bani siau plecat acasa, sa stii." Dar de ce vin atatia imigranti inAmerica? De ce cred ca aici pot avea o viata mai buna? "Pentru caasa vad la televizor, omule. Dar ce este aici este foarte diferitfata de ce este la televizor. Stii cat, un pic mai bine, cu atatadaca ar fi acasa mai bine, nimeni nu ar mai pleca", lipeste Guryedoua degete sa arate mai clar.
O cursa medie costa circa 10 $. Din Manhattan pana la AeroportulJFK, tarif fix: 35 de dolari. Taxiul lui Gurye Arona nu are statiede comunicare. El isi ia clientii doar din strada, dintre cei careridica mana. Ii vezi. Tineri in costume, cu ochii in Blackberry,ies in strada, ridica mana fara nici macar sa arunce o privire sipescuiesc rapid o masina din marea galbena de taxiuri.
Fast, fast, fast. Aici totul trebuie sa fie rapid, altfel estiscos din rand. Restaurantele de top au usieri - the doorman - acaror unica treaba este sa deschisa si sa inchida usa pentruclienti. De altfel, orasul este plin de portari in livrea. Stau infata building-urilor de locuinte a caror intrare, cu un lobby cufotolii elegante, receptie si copertina in exterior, cat sa nu teploua pana la limuzina, seamana cu a unor hoteluri. Portarul de laPlaza Private, o cladire de locuinte chiar langa Central Park,dezvaluie cat costa sa stai in centrul universului: "$6.5 millionfor one bedroom apartment".
Fast & Strong. Soferii de taxi, politistii sau curierii, darsi businessmenii prefera pantofii trainici, bine cusuti, cu botulrotund. Multi chiar poarta ghete, chiar daca vremea este calda incain octombrie.
"Au un varf de otel, omule. Daca trece o masina peste picior,nici nu simt", explica un doorman.
Repede, dar si practic. Mesele de restaurant au la margineprelungiri rotunjite prinse in balamale gata sa fie folosite daca enevoie de o suprafata mai mare. In aeroport, la hotel si oriunde seformeaza o coada sunt scoase imediat picioare de plastic de unmetru conectate intre ele cu benzi late de 10 centrimetri careorganizeaza oamenii in rand.
Toate strazile sunt numerotate in Manhattan: de la sud la nordbulevardele - the avenues, de la est la vest strazile. Oamenii semisca usor de la un capat la altul al orasului imens, mai ales cumetroul. Pentru un angajat intr-o banca din inima Manhattanului, sastea la o ora distanta de servici intr-o locuinta pe care saplateasca o chirie de 2.500 $ este o buna pozitionare.
Salariul mediu in Manhattan este de 100.000 $ pe an. Aici estekilometrul zero al competitiei in business. Tara headquarterilor debanci si multinationale. In 59 de km patrati, adica un dreptunghide 10 pe 6 kilometri patrati, traiesc ziua 3 milioane de oameni sipulseaza o economie de 1.000 de miliarde $, adica de 5 de ori maimare decat a intregii Romanii. Cum e posibil? Pentru ca cei 59 dekm patrati trebuie inmultiti cu cele 40-50 de etaje inaltime mediea building-urilor. Sute de km patrati de birouri unde se decidstrategii de investitii si se fac afaceri pentru tot restulglobului.
Cum se vede dintr-un astfel de birou criza economica?"Problemele mari au fost rezolvate. Consumatorii incep sa-sirecapete increderea, dar va fi o revenire foarte lenta", crede NedFinkle, vicepresedinte strategic marketing la producatorul de placivideo Nvidia.
El spune ca oamenii s-au saturat sa ii tot auda palavragind pepoliticieni la televizor. "Lumea vrea sa se intoarca la viata de zicu zi, sa nu se mai intereseze de guvern. Vrea sa-si cumpere ocasa, vrea un computer nou. O sa trecem si peste aceastaperioada."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
