La Kyivenergo, furnizorul de căldură al Kievului, muncitoriialeargă de la o instalaţie la alta pentru a menţine producţia lanivelul optim. Eforturile lor ar putea fi zadarnice, deoarece înlipsa unei finanţări de un miliard de dolari (0,72 miliarde deeuro) pentru înlocuirea unor turbine de fabricaţie sovietică, aechipamentului electric prea vechi şi a conductelor supusedeteriorării din cauza schimbului termic, unul din cei maiimportanţi producători de agent termic ai Ucrainei s-ar puteaînchide în următorii cinci ani, după cum a declarat EduardSokolovsky, directorul Kyivenergo. "În ultimii doi ani nu am primitnici măcar un cent pentru investiţii", a spus Sokolovsky. "Aceastăpolitică ar putea duce la închiderea companiei", a mai spus el.
Ucraina este o ţară cu o populaţie de cinci ori mai mare decât aPortugaliei, însă cu o economie de două ori mai mică şi care esteîncă dependentă de Rusia şi de Fondul Monetar Internaţional (FMI).În comparaţie cu celelalte ţări ale fostului bloc comunist, Ucrainaa fost codaşă când a venit vorba de atragerea investiţiilor străineşi nu a luat măsuri pentru stoparea luptei politice date peactivele statului, scrie Bloomberg.
Companiile de stat au ajuns o ruină
Sute de companii ale fostei republici sovietice riscă să intreîn colaps financiar, fapt accelerat de restructurările bugetareprin care nu se mai alocă fonduri companiilor de stat. Cele maimari întreprinderi de stat au fost vândute unor milionari localisau au rămas sub controlul guvernului, în timp ce ţări precumUngaria şi Polonia şi-au vândut companiile de stat în anii '90 unorinvestitori străini. "Procesul de privatizare a fost supusintereselor locale", a spus Alexander Valchyshen, şefuldepartamentului de cercetare al companiei de investiţii bancareInvestment Capital Ukraine din Kiev. "Dacă privatizarea s-ar fiprodus mai rapid, am fi fost mai aproape de gradul de dezvoltareeconomică al ţărilor din centrul şi estul Europei", a mai spusel.
Guvernul de la Kiev a declarat la sfârşitul lunii septembrie căintenţionează să vândă compania de telefonie VAT Ukrtelecom până lasfârşitul anului. Şi guvernul anterior a avut aceleaşi intenţii în2009. Fiind încă sub controlul statului, companiile sunt incapabilesă atragă investiţii pentru a se moderniza, în condiţiile în carenici băncile nu mai sunt dispuse să acorde credite, spun analiştii.Anul acesta, guvernul a adunat în vistieriile sale 514 milioane degrivne (46,6 milioane de euro) din vânzarea activelor statului,ceea ce reprezintă 8,1% din ţinta vizată de 6,35 miliarde de grivne(570 de milioane de euro), potrivit site-ului FonduluiProprietăţilor de Stat din Ucraina. "Politica de privatizare aguvernului pur şi simplu nu există", a zis Alexander Paraschy,analist al băncii de investiţii BG Capital din Kiev.
Nevoia de a reduce deficitul agraveazăproblemele
Presiunea financiară apasă greu pe umerii companiilor de statprecum furnizorul de agent termic Kyivenergo, iar acest lucru adevenit acut deoarece FMI a solicitat ferm Ucrainei să-şi pună înordine cheltuielile pentru a reduce deficitul bugetar de la 5,5%anul acesta la 3,5% în 2011. În lipsa unei finanţări publice sauprivate, economia de 116 miliarde de dolari (83,6 miliarde de euro)nu poate susţine locurile de muncă, eforturile de ajustare bugetarăfiind zadarnice din cauza micşorării veniturilor statului provenitedin taxe. În această situaţie, Ucraina ar vrea să urmeze modelulţărilor din regiune care au evitat colapsul accesând fonduriexterne.
"Vecinii şi colegii noştri din Polonia au reuşit să obţină unsucces serios, iar punctul nostru de plecare de acum este similarcu începuturile lor", a mai spus Sokolovsky. "Eu privescprivatizarea ca pe o şansă a companiilor de a atrage investiţii", amai spus el. Guvernul polonez a fixat pentru acest an o ţintă devenituri de 25 de miliarde de zloţi (6,3 miliarde de euro) dinvânzări de active.
Încă de pe timpul administraţiei fostului preşedinte LeonidKuchma, care a fost acuzat în repetate rânduri de Uniunea Europeanăşi Statele Unite că ar fi vândut proprietăţi de stat membrilorfamiliei sale şi propriilor parteneri de afaceri, investitorii s-auîndepărtat de afacerile cu statul pe motiv că acestea nu ar fisuficient de transparente, a spus Iryna Piontkivska, economist laTroika Dialog, cea mai mare şi mai veche bancă de investiţii dincadrul Comunităţii Statelor Independente (CIS).
"Trebuie să recunoaştem faptul că mare parte din politicieniinoştri şi-au rotunjit averile din privatizări", a mai zisPiontkivska.
Val de reprivatizări
Kuchma a fost preşedinte din 1994 până în ianuarie 2005, fiindcel mai lung mandat de preşedinte după destrămarea UniuniiSovietice. El a negat orice ilegalităţi, însă a fost dat jos întimpul Revoluţiei Portocalii din anul 2004 care i-a adus la puterepe Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko. În calitate deprim-ministru, Timoşenko a depus eforturi pentru renaţionalizareaunor active pe motiv că ar fi fost vândute în condiţii dubioase,fără licitaţie publică. Însă certurile dintre Viktor Iuşcenko şiIulia Timoşenko au stopat alte planuri de privatizări ale minelorde cărbuni, companiilor de electricitate şi ale producătorului deamoniac WATT Odeskyi Pryportovy Zavod.
Nici actuala echipă guvernamentală, învestită în funcţie în lunamartie, nu a reuşit să facă mari progrese în domeniulprivatizărilor. De exemplu, în urma disputelor dintre agenţiilestatului, compania de telefonie Ukrtelecom şi-a anulat anunţul devânzare a 93% din acţiuni. Pierderile sale au fost de 456,4milioane de grivne (41,1 milioane de euro), astfel că în lunamartie, compania a decis să împrumute 360 de milioane de europentru a repara situaţia financiară "deteriorată". "Aşa cum existăacum, Ukrtelecom nu are foarte multe perspective", a spus OleksandrRyabchenko, preşedintele Fondului Proprietăţilor de Stat dinUcraina. "Ar trebui să ofere ceva nou, un alt tip de servicii", amai spus el. Şi are dreptate. Ukrtelecom are nevoie de bani pentrua-şi extinde serviciile de internet şi telefonie mobilă, astfelîncât să poată face faţă competitorilor regionali, cum ar fi ZATKyivstar şi Mobile TeleSystems, cea mai mare companie de telefoniemobilă din Rusia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
