Cum a ajuns Moldova o pradă pentru oligarhi

25 ian 2016 Autor: Bogdan Cojocaru

PIB-ul per capita al Letoniei raportat la paritatea puterii de cumpărare a crescut de patru ori de când mica economie s-a desprins de URSS. PIB-ul per capita al Republicii Moldova, de asemenea o economie mică care a făcut parte din URSS, a crescut de doar două ori în acest interval.

Letonia, cu o populaţie de 2,2 mi­lioane de locuitori, ocupă poziţia 43 în indicele corupţiei realizat de Trans­parency International. Cu cât cifra este mai mică, cu atât corupţia este mai redusă. Moldova stă pe poziţia 103, cel mai coborât nivel fiind 175.

Moldova, prinsă într-o eternă criză politică, într-o luptă pentru putere care riscă să se transforme într-o criză economică, este cu mult în urmă în cursa occidentalizării, rămânând una dintre cele mai sărace ţări europene. Letonia este deja membră a zonei euro. (Spre comparaţie, PIB-ul per capita al Ro­mâniei a crescut de trei ori după ieşirea din comunism, iar ţara se plasează pe locul 69 în indicele corupţiei. România are 19 milioane de locuitori.)

În plus, Moldova a pierdut în doar trei zile anul trecut un miliard de dolari, echivalentul a 15% din PIB-ul ţării, printr-o delapidare cu iz politic a unui număr de trei bănci locale. Băncile a trebuit să fie salvate de la faliment de către stat prin echivalentul a jumătate din bugetul anual. Banii pierduţi sunt în străinătate şi probabil nu vor mai fi recuperaţi niciodată. Manevrele de de­lapidare au luat pe „nepregătite“ toate partidele politice, instituţiile statului şi compania britanică de audit Grant Thornton, un colos în sectorul  de profil.

Scandalului i-au urmat victimele politice, fostul premier Vlad Filat fiind arestat în octombrie. Tot în octombrie, tot din cauza scandalului, a pierdut puterea guvernul condus de Valeriu Strele?. Actualul executiv este al treilea în mai puţin de un an.

Astăzi noul premier al Moldovei, proeuropeanul Pavel Filip, ar trebui să se întâlnească cu preşedintele României Klaus Iohannis şI cu premierul Dacian Cioloş. Acasă zeci de mii de oameni, proruşI şI proeuropeni deopotrivă, îi contestă în stradă poziţia, obţinută săptămâna trecută printr-o manevră despre care opoziţia spune că este neconstituţională.

Protestatarii cer alegeri anticipate pentru că nu vor să accepte un premier, pe Filip, despre care spun că este păpuşa  oligarhului Vladimir Plahotniuc, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din ţară.

Preşedintele Nicolae Timofti a refuzat să-l nominalizeze pe Plahotniuc ca premier. Filip, ministrul tehnologiei, a fost directorul unei fabrici de dulciuri.

Filip spune că este dedicat ideii ca Moldova să intre în UE, în condiţiile în care mica republică a semnat un pact de asociere politică şi economică cu UE în 2014.

Graba lui de a vizita România poate fi interpretată în sensul convingerii sale că locul Moldovei este în UE. România va juca un rol important în aducerea republicii pe calea europeană. Însă graba lui Filip de a veni în România când acasă este contestat de zeci de mii de oameni poate fi interpretată şi ca o câutare disperată de legitimare a funcţiei sale. Arestarea lui Filat în octombrie a deschis calea venirii sale la putere.

Un raport incriminator în cazul devalizării a fost publicat de preşedintele parlamentului Republicii Moldova  Adrian Candu, finul de cununie al lui Plahotniuc, rival de business al lui Vlad Filat.

Economia moldovenească s-a contractat probabil cu 1,7% anul trecut, iar inflaţia depăşeşte 10%, potrivit FMI. Conflictul politic pentru putere sufocă creşterea economică şi ţine jos nivelul de trai.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.01.2016

 
Cuvinte cheie:
moldova
, crestere
, economie
, pib
, putere
, coruptie
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide