Tot mai mulţi economişti, ingineri şi lideri de business avertizează că decimarea forţei de muncă din fabrici în ultimii 30 de ani a afectat mai mult decât Detroit, oraş cândva celebru pentru uzinele sale de automobile şi simbol al industrializării Americii, sau "Rust Belt", regiunea din nord-est care a devenit un cimitir al uzinelor după ce în anii '70 fusese o zonă economică importantă. Ei atenţionează că declinul industriei americane a slăbit capacitatea de inovare şi de dezvoltare pe termen lung a ţării.
"Ne-am pierdut avantajul inovator în sector după sector pentru că nu mai producem nimic aici", afirmă Mitzi Montoya, decanul colegiului de tehnologie şi inovaţie de la Universitatea de Stat din Arizona.
Productivitatea stă în unitate
Experţii susţin că în sectoarele care fabrică bunuri complexe, cum ar fi ţesuturile vii obţinute prin bioinginerie şi nu becuri, companiile care asigură comunicarea între angajaţii din cercetare şi cei din producţie ar putea fi mai inovatoare decât cele care concep o schemă tehnică şi o trimit în afara ţării pentru ca produsul să fie asamblat de forţa de muncă mai ieftină de acolo.
Mai mult, un grup compact de producători între care forţa de muncă şi ideile circulă liber este mai productiv şi inovator decât dacă aceleaşi companii ar fi răsfirate în toată ţara. O unitate din statul New York a General Electric oferă un bun studiu de caz. Într-o clădire de mărimea a patru terenuri de fotbal salariaţii produc baterii după o reţetă inventată la doar câţiva kilometri distanţă de cercetătorii grupului. Apropierea dintre campusul de cercetare şi fabrică îi permite companiei să testeze rapid prototipurile şi să repare defectele bateriilor chiar pe linia de asamblare.
Ideea de bază a abordării integrate este de a combina proiectarea cu asamblarea, spune Michael Idelchik, vicepreşedintele GE pentru tehnologii avansate, care deţine el însuşi mai mult de zece brevete de invenţie. În loc să urmeze un proces secvenţial în care privesc mai întâi la schemă şi apoi să se gândească la fabricare, angajaţii GE le fac pe amândouă concomitent. "Noi vedem acest lucru ca un element-cheie dacă vrem să ne păstrăm avantajul competitiv pe termen lung", arată Idelchik.
Inovaţia are efect de cascadă
Însă nu toate businessurile sunt avantajate de îmbinarea cercetării cu producţia, potrivit unui studiu realizat de Suzanne Berger de la Massachusetts Institute of Technology (MIT).
Companiile cu produse la începutul ciclului de viaţă par să obţină mai multe beneficii decât cele care au bunuri pe piaţă de ani buni. Acelaşi lucru este valabil şi pentru companiile care produc bunuri complexe sau avansate tehnologic, de la medicamente noi la echipamente noi.
"Este vorba despre acele afaceri unde producţia la scară comercială necesită o activitate ştiinţifică la fel de complexă ca atunci când produsul a fost dezvoltat iniţial", arată Berger.
Relaţia dintre segmentele de producţie şi inovaţie la nivelul mai multor companii diferite are beneficii bine cunoscute. Prin ceea ce economiştii numesc "spillover", sau propagare, apropierea dintre activităţile industriale ale unor firme separate contribuie la îmbunătăţirea capacităţii productive şi inovatoare a întregii economii. De exemplu, când o mare întreprindere industrială, cum ar fi o fabrică BMW, se mută într-un oraş, celelalte fabrici devin mai productive şi salariile cresc, potrivit unui studiu al economistului Michael Greenstone de la MIT. Cum economia americană a pierdut avantajele acestui efect multiplicator, mulţi experţi sunt îngrijoraţi de exodul de fabrici şi joburi industriale din ultimii 30 de ani.
Odată cu fabricile, din SUA a plecat şi know-how-ul tehnologic
Experţii precizează că majoritatea acestor slujbe erau necalificate şi reprezentau activităţi repetitive şi din acest motiv nu sunt foarte dezirabile pentru forţa de muncă americană. Totuşi, în cazul multora dintre aceste joburi pierdute angajaţii efectuau o muncă mai "cerebrală", rezolvând probleme, nu doar urmărind o schemă. Deoarece competenţele de inginerie care susţin inovarea într-o gamă largă de produse au plecat, de asemenea, peste hotare, Statele Unite nu mai pot ţine pasul cu alte ţări în sectoarele cu tehnologie de vârf, precum biotehnologia şi nanotehnologia.
"Procesul de asamblare trece şi el printr-o revoluţie a inovaţiei", spune Stephen Hoover, director general al PARC, divizia de cercetare a Xerox. "Nu mai este vorba despre patru milioane de oameni pe linia de producţie, ci de câţiva angajaţi foarte calificaţi."
Oficialii de la Casa Albă au analizat argumentele şi dovezile şi s-au declarat convinşi. "Un sector industrial sănătos este categoric legat de capacitatea ţării noastre de a inova", spune un raport al Casei Albe publicat anul acesta. Administraţia Obama a propus alocarea a miliarde de dolari unor măsuri diverse pentru a aduce joburile înapoi şi a le păstra în SUA. Experţii însă nu cred că iniţiativa va avea vreun impact real.
Directorii companiilor din industrie ştiu clar ce vor: posibilităţi extinse de dobândire a statutului de rezident pentru absolvenţii de facultăţi ştiinţifice sau tehnologice, triplarea investiţiilor guvernamentale în cercetare şi dezvoltare, majorarea sprijinului pentru export şi modificarea cadrului legislativ.
"Alte state se întrec în a crea un mediu legislativ atrăgător pentru companiile industriale", spune James Manyika, director al institutului McKinsey, care recent a publicat un raport asupra legăturii dintre industrie şi inovaţie. "SUA pur şi simplu nu au fost la fel de agresive ca alte ţări."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
