Cei mai importanţi reprezentanţi ai Uniunii Europene (UE) auconvenit să înăsprească regulile de conduită bugetară şi fiscalăpentru a se asigura că ţările europene vor reuşi să depăşească fărăprea multe probleme crize financiare de amploarea celei prin carecontinentul a trecut în acest an, scrie agenţia de presă ThomsonReuters.
Liderii europeni au stabilit că modificările ce vor fi aduseTratatului de la Lisabona sunt necesare pentru a crea un sistempermanent care să trateze problemele legate de datoriile suveranemasive şi de asemenea, care să implementeze reguli bugetare maistricte, inclusiv sancţiuni asupra guvernelor care nu reuşesc sămenţintă datoriile publice şi deficitele bugetare în limiteleacceptate de UE.
Deşi iniţiativa schimbării acestor reguli a aparţinut Germaniei şiFranţei, două dintre cele mai importante economii la niveleuropean, nu toţi membrii UE au sprijinit această viziune. Dacăliderii de la Berlin şi de la Paris au sugerat faptul cădeţinătorii de obligaţiuni guvernamentale ar trebui să preia asupralor o parte din costurile unor viitoare restructurări ale acestordatorii, la polul opus, ţări cu o situaţie economică mai slabă,precum Spania, au arătat că aceste schimbări ar putea crea panicăpe pieţe. De altfel, şi preşedintele Băncii Centrale Europene,Jean-Claude Trichet, a susţinut acest punct de vedere, explicând căinvestitorii nu trebuie implicaţi în restructurarea datoriilor uneiţări.
În decembrie aflăm noile schimbări
Liderii europeni, reuniţi la Bruxelles la sfârşitul săptămânii,i-au cerut lui Herman Van Rompuy, preşedintele Uniunii Europene, săpregătească modificările aduse Tratatului de la Lisabona până lasummit-ul ce va avea loc în decembrie, sfătuindu-l să lucrezeasupra lor în parteneriat cu Comisia Europeană. "Am luat deciziiimportante pentru zona euro (prin aceste schimbări - n.red.).Recomandarea noastră este un mecanism permanent, robust şi credibilcare să protejeze stabilitatea financiară a zonei euro înansamblu", a declarat Van Rompuy.
Germania, cea mai mare economie europeană, a spijinit ideeaînlocuirii plasei de siguranţă în valoare de 440 mld. euro,convenită în mai anul acesta, cu un sistem permanent care ar trebuifinanţat parţial de sectorul privat.
"Nu vom permite ca numai contribuabilii să suporte toate costurileunei viitoare crize", a spus cancelarul german Angela Merkel,citată de Bloomberg. Pe de altă parte, premierul spaniol José LuísRodríguez Zapatero, a cărui ţară se confruntă cu al doilea maredeficit bugetar la nivel european, a spus că ar fi "mai precautatunci când vine vorba de includerea sectorul privat în acestmecanism".
Mai mult, Merkel a explicat că în viitor, UE va acţiona ca un"guvern economic" şi va monitoriza competitivitatea statelormembre.
Tot ea a mai spus că "mecanismul de criză este valabil numai încazurile în care stabilitatea monedei euro este pusă în pericol;dacă o ţară va avea nevoie de acest mecanism, va avea de îndeplinito serie de condiţii foarte stricte".
Nu se pierd drepturile de vot
Berlinul nu a reuşit însă să atragă sprijin şi pentru măsura desuspendare a drepturilor de vot în cazul ţărilor care vor încălcanoile reguli privind deficitele şi datoriile publice. "Dacăschimbările aduse tratatului (de la Lisabona - n.red.) includreducerea numărului de voturi, consider că acest lucru esteinacceptabil şi, cu cea mai mare francheţe, nu este realist", adeclarat preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.Modificările urmează să fie aprobate până la jumătatea anului 2013şi fac parte din eforturile UE de protejare şi prevenire a unei noicrize a datoriilor, similare celei din Grecia de anul acesta.Turbulenţele din primăvară de la Atena, care au pus sub semnulîntrebării o serie de alte economii mai slabe din Europa, i-auobligat pe liderii europeni, alături de Fondul MonetarInternaţional, să vină cu un plan de salvare în valoare de 750 mld.euro, care expiră însă după 2013.
Orice modificare a tratatului UE trebuie aprobată în unanimitate şiratificată de statele membre fie prin votul Parlamentului, fie prinreferendum. Schimbarea trebuie aprobată şi de ParlamentulEuropean.
Concluziile summitului european
- Ce se va schimba în Tratatul de la Lisabona după summit?
- Diplomaţii spun că articolul 122 al Tratatului, care permite UEsă ofere sprijin financiar ţărilor care se confruntă cu dezastrenaturale sau alte circumstanţe excepţionale, va fi modificat în aşafel încât ajutorul să fie acordat şi în eventualitatea apariţieiunei crize financiare sistemice.
- Care va fi rolul instituţiilor de la Bruxelles în implementareaschimbărilor?
- Herman Van Rompuy, din postura de preşedinte al UE, va examinamodul în care se vor realiza modificările asupra Tratatului. Pe dealtă parte, CE va fi responsabilă cu aspectele tehnice alemecanismului de prevenire a viitoarelor crize.
- Vor fi suspendate drepturile de vot ale ţărilor care încalcăregulile?
- Foarte puţin probabil. Iniţiativa, propusă de Germania, nu afost primită cu zâmbetul pe buze de celelalte state europene, cidin contră. "În afară de Franţa, practic nimeni nu este în favoareanoastră din acest punct de vedere", a declarat un diplomatgerman.
- Cum pot schimbările aduse Tratatului să protejeze Europa petimp de criză?
- Plasa de siguranţă în valoare de 750 mld. euro, menită săsprijine Europa pe o perioadă de trei ani, ar putea să nu fiesuficientă, iar ţările UE să ajungă din nou la mâna speculatorilor.Schimbarea anumitor articole din Tratat ar putea crea premiseleunui mecanism permanent, care să ajute Europa ori de câte ori estenevoie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
