Mamidakis, 84 de ani, a murit în urma unei singure împuşcături, în cap, la două zile după ce compania sa, o afacere de familie, şi-a cerut falimentul, scrie Financial Times.
Omul de afaceri a fost găsit în biroul locuinţei sale din Atena duminică după-amiază. Poliţia spune că tratează cazul ca sinucidere.
Repere ale comunităţii elene de business, Mamidakis şi cei doi fraţi ai săi, au transformat un mic lanţ de benzinării într-o afacere internaţională de comerţ cu combustibil care acoperă Grecia şi statele învecinate din Balcani. Când a murit, Mamidakis era încă managerul afacerii.
Recesiunea de şapte ani a Greciei a afectat sever companiile mici, mii dintre ele prăbuşindu-se deoarece au rămas fără lichidităţi. Ultimul val de falimente a lovit şi companiile mai mari. Valul a pornit de la băncile locale, forţate să rezolve cumva problema creditelor neperformante egale cu 50% din expunerea lor totală. Presiuni mari au venit din partea creditorilor internaţionali ai Greciei. „Companiile din Grecia se chinuie. Multe dintre ele au reuşit să reziste agăţându-se de speranţa într-un viitor mai bun. Însă este clar că economia nu-şi revine“, spune Kyriakos Mitsotakis, liderul partidului de opoziţie Noua Democraţie. Mamidoil-Jetoil a fost cândva ar treilea furnizor de produse petroliere ca mărime din Grecia, controlând un lanţ de 600 de benzinării şi depozite mari în apropierea oraşului Salonic. Aceste depozite au devenit baza de export către ţările balcanice. Subsidiarele grupului includ o flotă de vapoare, mai multe hoteluri de lux, o cramă şi un producător de ulei de măsline.
Compania a fost lovită dur de scăderea accentuată a consumului de benzină şi de combustibil pentru încălzire din Grecia în condiţiile în care guvernele de la Atena au majorat accizele pe combustibil pentru a atinge ţintele de venit stabilite de creditorii internaţionali – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Potrivit documentelor de faliment, Mamidoil-Jetoil este datoare 270 de milioane de euro băncilor şi furnizorilor, cu alte opt milioane de euro la sistemul de asigurări sociale şi cu un milion de euro către cei 160 de angajaţi ai companiei care nu şi-au primit salariile. Grecia este la al treilea bailout internaţional, însă economia este încă împotmolită în recesiune. Estimările arată că PIB-ul se va reduce cu 0,3% anul acesta. Unii analişti spun că o reţea de legături între politicieni greci, proprietari de companii şi bancheri a permis multor companii mari să-şi continue operaţiunile, protejând astfel mii de locuri de muncă - chiar dacă nu puteau fi considerate afaceri viabile.
„Dacă guvernele anterioare ar fi acţionat mai devreme pentru a se asigura că băncile se curăţă de creditele neperformante, poate că multe din aceste evenimente ar fi putut fi evitate“, spune Miranda Xafa, cercetător la Centre for International Governance Innovation.
Politicienii greci au întârziat cât au putut adoptarea unei legi care ar fi permis băncilor să înlocuiască managerii companiilor falimentare, iar acest lucru a contribuit la creşterea datoriilor toxice. Legea a fost adoptată abia în luna mai, ca o condiţie pentru ca Grecia să primescă cea mai recentă tranşă din al treilea bailout internaţional.
