Tensiunile sunt în creştere pe pieţele monetare din întreagalume, în condiţiile în care discursurile politice devin din ce înce mai aprinse, iar ţările se luptă să-şi protejeze exportatorii,generând temeri legate de posibile războaie comerciale, scrie TheWall Street Journal.
Mai multe ţări iau măsuri pentru deprecierea monedelor locale,cel mai important caz fiind cel al Japoniei, care încearcă săstopeze aprecierea yenului după o creştere de 14% începând culuna mai.
În Statele Unite, Congresul ia în calcul o lege care "săpedepsească" China pentru menţinerea monedei în mod artificialla un nivel scăzut, iar în Brazilia şeful băncii centrale aanunţat că ţara ar putea impune o taxă pe unele investiţii cuvenit fix pe termen scurt, ceea ce a contribuit la aprecierearealului.
Interesul naţional primează
În actualulcontext, unde multe economii încă nu şi-au revenit de pe urmacrizei financiare, există temeri în creştere că strategii arputea fi mai agresivi în a-şi proteja interesele de afaceri alepropriilor ţări.
O intensificare a protecţionismului reprezintă "un risc foartemare", spune Erin Browne, analist în cadrul Citigroup.
La începutul acestei luni, guvernul japonez a intervenit pepieţele monetare pentru prima dată în ultimii ani.
Pentru a stăvili creşterea yenului, Japonia a vândut monedă localăîn valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, cel mai ampluefort al acesteia dintr-o singură zi, consideră traderii.
Japonia s-a alăturat astfel mai multor ţări asiatice cu pieţeemergente care combat aprecierea monedelor proprii pe o bazăaproape zilnică, cum ar fi Coreea de Sud, Taiwanul şi Thailanda.În America Latină, Brazilia, Columbia şi Peru au intervenit deasemenea pentru a tempera creşterea monedelor.
Tensiuni pe firulWashington-Beijing
Administraţia americană ar puteavota o lege care să acuze statele care îşi menţin vădit monedadepreciată de acordarea de subvenţii ilegale de export şi să iamăsuri comerciale punitive împotriva acestora.
Parte a problemei este că mişcările de pe pieţele monetare carestârnesc nemulţumirea băncilor centrale şi politicienilor suntdeterminate de investitori pe termen lung.
Economiile mai puternice de pe pieţele emergente atrag capital depe pieţele dezvoltate impulsionând cererea de monede locale.Între timp, inflaţia creşte în Asia, împingând ratele dobânzii însus.
Investitorii percep această diferenţă şi transferă banii dinsprevest către est.
Discursurile împotriva mişcărilor de depreciere monetară s-auînăsprit recent, în special în ceea ce priveşte Brazilia, undemoneda s-a apreciat cu peste 30% în raport cu dolarul de anultrecut în parte pentru că investitorii sunt atraşi de rateledobânzii relativ ridicate de aici.
Brazilienii spun lucrurilor pe nume
Ministrul brazilian de finanţe Guido Mantega a criticat dur StateleUnite, Japonia şi alte ţări bogate despre care acesta spune căpermit monedelor locale să se depreciere pentru a impulsionacreşterea economiei, creştere ce este în detrimentul altorexportatori ca Brazilia.
"Suntem în mijlocul unui război monetar", a declarat Mantega."Acesta este o ameninţare pentru noi pentru că ne afecteazăcompetitivitatea".
Şeful băncii centrale braziliene, care a intervenit pe pieţelemonetare pentru a încetini aprecierea realului, s-a dovedit maicircumspect.
"Există o problemă monetară foarte gravă care trebuie rezolvată",a declarat Henrique de Campos Meirelles. El a declarat cămajorarea taxelor pe infuziile de capital din străinătatereprezintă o posibilitate.
Oficialii spun că rata dobânzii de 10,75% este necesară pentrumoderarea inflaţiei şi preîntâmpinarea unei supraîncălziri aeconomiei, însă aceasta atrage investiţii importante din parteaspeculatorilor care se împrumută ieftin din Statele Unite sauJaponia şi investesc în Brazilia.
În condiţiile în care au loc alegeri prezidenţiale în Brazilia,problema realului puternic ar putea deveni cea mai importantăprovocare economică pentru următorul preşedinte al Braziliei.
Dilma Rousseff, considerată câştigătoare aproape sigură aalegerilor, fiind susţinută de actualul preşedinte Ignacio Lula daSilva, susţine rata de schimb flotantă, însă economiştii ar puteaexercita presiuni asupra sa în sensul unei intervenţii maipronunţate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
