Turneul erorilor: cum au ajuns să fie atât de eronate predicţiile privitoare la modul în care va arăta sfârşitul erei banilor ieftini, la ce mai sunt bune proiecţiile economice şi cât ar fi pierdut investitorii dacă i-ar fi ascultat pe apostolii apocalipsei

Economia americană ar fi trebuit să fie în recesiune până acum, cel pu­ţin după prognozele economiş­tilor, însă exact opusul s-a întâmplat. Proiecţiile pesimiste au început la mijlocul anului 2022.

Executivii s-au frământat cu privire la o încetinire, strategii de pe pieţele de acţiuni au lansat şiruri de previziuni pesimite. Investitorii care au dat prea multă atenţie ar fi putut face o greşeală costisitoare, neputând profita de pe urma unei reveniri a acţiunilor tech şi un avans de 24% al indicatorului S&P în 2023.

Lucrurile s-ar putea înrăutăţi în continuare, însă dificultăţile pe care economiştii, traderii şi liderii corpo­rate le au în „ghicirea“ viitorului a­pro­piat spun multe despre vremurile prin care trecem.

Toată lumea ştie că pandemia a dat peste cap aşteptările, însă pentru strategii financiari peri­oada de aproximativ doi ani din martie 2022 a fost una caracterizată de propriul tip de haos.

Imediat ce Fed a început să îm­pingă în sus do­bânzile de la aproape zero, bolurile de cristal au crăpat şi manualele au fost aruncate pe fe­reastră.

Fed a previzionat greşit, dar a urmat direcţia corectă, obligaţiunile au surprins pe aproape toată lumea, strategii au anticipat greşit evoluţia pieţei acţiunilor, Silicon Valley Bank a greşit cu totul formula după care funcţionează băncile chiar şi fără a da credite în mod deosebit riscante, traderii au pariat greşit că acţiunile tech nu-şi vor reveni, gigantul suedez din sectorul imobiliar ABB a încercat în mod eronat să se extindă prea rapid, moda SPAC a fost clădită pe lipsă de înţelegere, mulţi executivi corporate şi investitori individuali neevaluând corect costurile incluse în aceste tranzacţii complete, pariul Trafigura pe nichel a dat greş, un pariu din sectorul pensiilor aproape a falimentat Marea Britanie. Acestea sunt doar câteva din cazurile notabile de erori comise de la sfârşitul erei banilor ieftini.

Atunci la ce mai servesc predic­ţiile economice?

Brett Ryan, economist la Deutsche Bank, s-a numărat printre cei de pe Wall Street care au antici­pat venirea unei recesiuni anul tre­cut.

Acesta este în continuare îngrijo­rat şi se aşteaptă ca creşterea să se contracte uşor în acest trimestru şi în trimestrul următor.

„Există oportunităţi din plin să te faci de râs ca economist în forecasting. Însă utilitatea este aceasta: totul are legătură cu modul în care evoluează riscurile şi mai puţin cu lansarea celor mai corecte previziuni“, spune acesta.

Ryan, ca şi alţi economişti, argumentează că sensul prognozelor este de a ajuta la realizarea de planuri de urgenţă. „Să anticipezi este esenţial, toţi facem acest lucru în fiecare zi“, arată David Andofatto, preşedinte al departamentului de economie al Universităţii din Miami şi fost cercetător al Fed St. Louis.

Pandemia şi perioada de după au făcut unele dintre datele cu care economiştii lucrează mai volatile. Fed a devenit mai greu de anticipat, banca încercând să fie flexibilă. Totuşi, unii critici ai economiştilor mainstream sunt mai puţin îngăduitori cu erorile de previzionare. „E o pierdere de vreme“, susţine Steve Keen, scriitor şi economist independent, inclus pe o listă scurtă a celor care au anticipat criza financiară din 2008.

„Asta pentru că nu se ţine seama de driverii fundamentali, ciclici ai economiei“.