Economia zonei euro a înregistrat în trimestrul III cel mai lent ritm de creştere din ultimii patru ani. Italia stagnează. Strategii de la agenţia de rating Standard & Poor’s apreciază că dacă Marea Britanie se retrage din UE fără un acord de acces la piaţa unică, economia britanică poate intra în recesiune. Şomajul va urca, iar salariile vor fi tăiate. Încetinirea din trimestrul III face ca economia zonei euro să rămână în urma celei americane, care creşte propulsată de stimulentele fiscale ale preşedintelui Donald Trump. Însă nici acolo situaţia nu este sigură.
Analiştii băncii JPMorgan au calculat că probabilitatea ca economia americană, cea mai mare a lumii, să intre în recesiune în următorii doi ani depăşeşte 60%. Probabilitatea unei recesiuni în următorul an este de aproape 28%. Pentru următorii trei ani, şansele depăşesc 80%, notează Bloomberg. Modelul pe care JPMorgan îşi bazează predicţiile include indicatori ca încrederea consumatorilor şi managerilor de companii, creşterile salariale şi participarea tinerilor la piaţa muncii. Rezultatele băncii americane sunt mai pesimiste decât cele ale Federal Reserve Bank of New York, care arată că probabilitatea unei recesiuni în următorul an este de 14,5%. Centre for Economics and Business Research (CEBR) a avertizat că probabilitatea unei recesiuni globale creşte: „CEBR estimează că riscul unei recesiuni globale în următorii doi ani a crescut de la 20% în urmă cu un an la peste 30% în această toamnă“. Institutul enumeră printre riscuri îngrijorările privind un război comercial global, „care se pare că are efecte mai mari decât ne-am aşteptat asupra încrederii managerilor din companii“.
În China, a doua economie ca mărime a lumii, războiul comercial cu SUA începe să lase sechele permanente. Producţia industrială este pe punctul de a intra pe o traiectorie descendentă, iar comenzile pentru exporturi sunt la minimul ultimilor doi ani şi jumătate. De asemenea, producţia industrială din septembrie din Coreea de Sud şi Japonia a înregistrat o creştere sub aşteptări. Avansul a fost mai slab decât s-a anticipat şi în Taiwan, un puternic fabricant de produse variind de la electronice la biciclete.
Guvernul chinez încearcă să echilibreze forţe concurente în efortul de a stimula economia şi în acelaşi timp de a încetini acumularea de datorii. Creşterea economică decelerează, pieţele de acţiuni evoluează slab, iar exporturile, încă puternice, sunt aşteptate să slăbească din cauza unor noi creşteri de tarife pe importuri în SUA.
Beijingul a introdus luna aceasta mai multe măsuri pentru stabilizarea încrederii, crescând lichiditatea în sistemul financiar, aplicând deduceri de taxe pentru gospodării şi sprijinind exportatorii. Aceste măsuri urmează să-şi producă efectele, însă scăderea comenzilor pentru exporturi arată că se acumulează presiuni descendente.
„China se îndreaptă spre un vârf comercial în condiţiile în care exportatorii se grăbesc să livreze cât mai mult în SUA înainte de aplicarea tarifelor“, explică David Loevinger, analist la TCW Group Inc. „Problema este că dacă SUA încetinesc, nu mai există alt jucător care să primească pasa.“
Producţia industrială din Coreea de Sud s-a prăbuşit cu peste 8% în septembrie, în ritm anualizat, cea mai mare scădere din ultimii nouă ani. Declinul reflectă întreruperea lucrului în timpul unor sărbători, dar şi reducerea forţei economiei globale. Economia taiwaneză, care are legături puternice cu lanţul de aprovizionare din China, a crescut în trimestrul III cu doar 2,3%, cel mai lent ritm din ultimul an.
Producţia industrială din Coreea de Sud s-a prăbuşit cu peste 8% în septembrie, în ritm anualizat, cea mai mare scădere din ultimii nouă ani. Scăderea reflectă întreruperea lucrului în timpul unor sărbători, dar şi reducerea forţei economiei globale. Economia taiwaneză, care are legături puternice cu lanţul de aprovizionare din China, a crescut în trimestrul trei cu doar 2,3%, cel mai lent ritm din ultimul an.
Deocamdată, ecomomia americană este în formă bună, datele arătând că încrederea consumatorilor a ajuns la maximul ultimilor 18 ani după ce PIB-ul a crescut cu 3,5% în trimestrul trei.
„În afara SUA, lista indicatorilor care arată o încetinire sicronizată se măreşte“, spune Rob Subbaraman, analist la Nomura Holdings. „În cele din urmă, creşterea mai slabă din afara SUA şi turbulenţele de pe pieţele financiare pot deveni atât de grave încât să forţeze banca centrală americană să se oprească din înăsprirea politicii monetare. Fed n-a reuşit niciodată mai bine ca acum să ţină inflaţia sub control, însă piaţa muncii se încălzeşte şi de aceea banca centrală ar putea avea în plan mai multe majorări de dobândă. Ironic, divergenţa dintre SUA şi China contribuie la slăbirea yuanului, moneda chineză, care se află la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani. Dolarul însă creşte, odată cu dobânzile americane, ceea ce produce durere în lumea emergentă. În Japonia, banca centrală încă nu a reuşit să aducă inflaţia la ţintă, iar BCE este pe cale să pună capăt programului masiv de achiziţii de active prin care sprijinit până acum pieţele şi a ţinut în frâu costurile de finanţare în zona euro. Însă banca centrală a băncilor centrale din zona euro nu va majora dobânzile cu mult de la actualul nivel zero înainte de următoarea recesiune, apreciază Bloomberg. Fed este cu mult înainte în această privinţă.
În lumea emergentă, Africa de Sud, una dintre cele mai mari economii din acest grup, este în recesiune. Brazilia, abia ieşită din cea mai adâncă recesiune din istorie, are de câteva zile un preşedinte extremist, iar Rusia depinde de preţurile petrolului.
