Noile măsuri de suprataxare a companiilor din energie, telecomşi retail, precum şi suspendarea contribuţiilor la pensiileprivate, au generat valuri în Ungaria. Au fost voci care aurecunoscut că măsurile au fost necesare pentru a susţinestabilitatea macroeconomică a ţării, dar şi voci care au consideratcă deciziile sunt inacceptabile şi regretabile, potrivitPortfolio.hu.
Zsolt Hernadi, preşedinte şi CEO al companiei de petrol şi gazeMOL, a afirmat că grupul pe care îl conduce este mai preocupat destabilitatea macroeconomică a ţării decât de impactul negativ pecare noile taxe impuse de guvern îl va avea asupra sectoruluienergetic. "Trebuie să acceptăm faptul că Ungaria este încă încriză şi toată lumea trebuie să-şi joace rolul în scoatereaacesteia din criză", a spus Hernadi.
Pe de altă parte, reprezentanţii fondurilor private de pensii aufost extrem de surprinşi de decizia autorităţilor de la Budapestade a suspenda pentru un an contribuţiile către fondurile private depensii. "Măsurile anunţate de premier (ce afectează fondurile depensii - n.r.) seamănă cu o naţionalizare ascunsă, care aduceaminte de anii 1950", a declarat Ilona Juhasz, secretar-şef alAsociaţiei Fondurilor Private de Pensii din Ungaria. Juhasz a maispus că este regretabil faptul că guvernul vrea să rezolve "cuforţa" problemele declanşate de criza economică.
Nici retailerii nu au scăpat de "furia" cabinetului de laBudapesta. Nume mari din industrie vor fi nevoite să cotizeze înplus pentru acoperirea găurii bugetare a Ungariei. PotrivitNielsen, cel mai mare retailer de pe piaţa ungară a fost anultrecut Tesco, cu vânzări de aproape 640 mld. forinţi (2,33 mld.euro). Au urmat CBA şi Co-op, fiecare cu circa 500 mld. forinţi(1,82 mld. euro) vânzări anuale, în timp ce Spar s-a situat pepoziţia a patra, cu vânzări de circa 400 mld. forinţi (1,46 mld.euro). Cei mai mari 15 retaileri, care practic acoperă întreagapiaţă ungară, au consemnat anul trecut venituri cumulate de 3.592mld. forinţi (13,08 mld. euro).
Problemele cele mai mari pentru guvernul de la Budapesta vinînsă din sectorul telecom. Sub incidenţa actualelor reglementăriale Uniunii Europene, o ţară nu poate introduce o taxă pe sectorultelecomunicaţiilor decât în condiţiile în care "acestea suntspecifice şi relaţionate în mod direct cu costurile care ar puteadecurge din schimbarea reglementărilor din domeniul telecom",potrivit Comisiei Europene.
Partidul de centru-dreapta Fidesz, aflat la guvernare, speră săcolecteze anual 161 mld. forinţi (600 mil. euro) din recentanunţatele taxe (61 mld. forinţi de la companiile din sectorultelecomunicaţiilor, 70 mld. forinţi de la firmele energetice şi 30mld. forinţi de la retaileri). Scopul noilor măsuri fiscale esteacoperirea deficitului bugetar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
