Pentru maghiari, cele 20 de miliarde de euro (26,2 mld. dolari) pe care au reusit sa le obtina la sfarsitul lui octombrie ca asistenta financiara din partea organizatiilor internationale pentru a-si stimula economia afectata de recesiune reprezinta pretul a zece ani de dezvoltare economica pierduti in zadar, scrie Bloomberg.
Ungaria a acumulat extrem de multe datorii in ultima perioada si are o economie care o claseaza pe ultimul loc intr-un grup de state in care alta data ocupa prima pozitie in ierarhie. Cresterea economica a Ungariei s-a situat in medie la 4,4% in cei zece ani anteriori lui 2006, insa la momentul actual guvernul de la Budapesta se asteapta ca economia tarii sa se contracte cu 1% anul viitor, pentru prima data din 1993 pana in prezent.
In acelasi timp, in conditiile in care Ungaria trebuie sa faca fata unor probleme economice cu impact puternic, tara vecina Slovacia se pregateste pentru trecerea la moneda euro care urmeaza sa aiba loc la 1 ianuarie 2009. Si celelalte state din zona evolueaza pozitiv. Polonia estimeaza o crestere economica de 3,5% pentru anul viitor, in timp ce rata somajului in Cehia a ajuns aproape de nivelul de 5%.
"Ne-am intors in timp cu zece ani, iar acum Ungaria se numara printre statele vulnerabile care reusesc sa isi stabilizeze economia doar cu ajutor din exterior", a declarat Mihaly Varga, vicepresedintele principalului partid de opozitie din Ungaria, Fidesz, si fost ministru de finante, in cadrul unei sedinte a parlamentului care avea pe agenda de discutii situatia economiei maghiare. La mai mult de patru ani de la aderarea la Uniunea Europeana, Ungaria a fost nevoita, pe 28 octombrie, sa accepte un ajutor financiar din partea UE, a Fondului Monetar International si a Bancii Mondiale. Planul de redresare a economiei maghiare a venit la zece ani dupa ce guvernul tarii a anuntat Fondul Monetar International ca nu mai are nevoie de imprumuturi si ca ar dori doar sa plateasca datoriile acumulate.
In ultimul deceniu, premierii Victor Orban, Peter Medgyessy si Ferenc Gyurcsany au permis cresterea deficitului bugetar chiar pana la 9,2% din Produsul Intern Brut, in timp ce datoria publica a tarii a ajuns la 66% din PIB la sfarsitul acestui an, potrivit Eurostat. Datoriile guvernamentale se situeaza in schimb sub 30% din PIB in Cehia si in Slovacia. Guvernele care s-au succedat la conducerea Ungariei au finantat mediul de afaceri din diversele regiuni ale tarii, au oferit subventii din partea statului pentru cei care doreau sa isi cumpere locuinte si au marit salariile unor categorii de bugetari precum profesorii, doctorii si asistentii medicali.
Cheltuielile tot mai mari au facut ca preturile la consumator sa creasca, iar increderea investitorilor in capacitatea guvernului de a corecta deficitul bugetar s-a redus. Banca centrala a Ungariei a majorat rata dobanzii la 11,5%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeana.
Premierul Gyurcsany, care a recunoscut in 2006 ca guvernul sau nu a oferit datele exacte privind situatia economica a tarii, fapt care a starnit tulburari in Budapesta, a afirmat in octombrie ca Ungaria s-ar afla "in stare de asediu" din cauza investitorilor care au recurs la vanzari masive de active.
Pentru maghiari, ajutorul financiar de care vor beneficia nu reprezinta decat un alt mod de a le aminti de declinul economic in care se afla Ungaria.
"Este absolut de neinteles cum acum, in calitate de membri ai Uniunii Europene, suntem nevoiti sa apelam din nou la ajutor din partea Fondului Monetar International", a afirmat Tamas Graur, in varsta de 42 de ani, care are o firma de internet in Budapesta. "Nu am mai stiut nimic de FMI de ceva vreme, iar acum cei de acolo isi fac aparitia pur si simplu sub forma unui inger pazitor", a mai spus Graur.
In timp ce moneda Islandei s-a depreciat atat de profund pe fondul crizei financiare, ca a determinat tara sa nu mai aiba activitate comerciala cu alte state in prezent, Ungaria a fost pur si simplu devastata de criza economica internationala. Forintul maghiar a avut un curs de schimb extrem de slab raportat la euro, care l-a situat pe pozitia secunda in lume dupa zlotul polonez in perioada august-octombrie. Indicele bursier BUX, care include printre altele si OTP Bank sau MOL, a scazut cu 45% in aceeasi perioada.
"Imprumutul aduce pe toata lumea intr-o stare de depresie", a afirmat Gabor Rainer, in varsta de 32 de ani, functionar intr-o banca maghiara. "Asta inseamna ca ne vom petrece urmatorii zece ani incercand sa returnam banii pe care i-am primit", a adaugat Rainer.
Fondul Monetar International a fost de acord sa ofere Ungariei un imprumut in valoare de 12,5 miliarde de euro, in timp ce Uniunea Europeana acorda acestei tari 6,5 miliarde de euro, iar Banca Mondiala un miliard de euro, potrivit anunturilor celor trei organizatii. Banii de care beneficiaza Ungaria reprezinta 2.000 de euro in plus pentru fiecare cetatean maghiar din tara cu 10 milioane de locuitori, aproximativ patru salarii medii pe economie.
Insa ceea ce i-a umilit cel mai mult pe maghiari a fost faptul ca au ajuns sa fie din nou pusi in aceeasi oala cu state din Europa de Est precum Ucraina, mai ales ca guvernatorul bancii centrale de la Kiev a anuntat la sfarsitul lui octombrie ca tara s-ar putea afla in pericol de a nu-si mai putea plati datoriile daca nu primeste imprumutul de 16,5 miliarde de dolari (13 mld. euro) de la Fondul Monetar International. "Pentru Ungaria, este extrem de umilitor deoarece tara nu a mai fost perceputa de multa vreme ca avand o economie emergenta, iar acum este nevoita sa faca fata realitatii care arata diferit", a afirmat Michael Ganske, seful departamentului de cercetare a pietelor emergente al Commerzbank in Londra.
In februarie 1998, guvernul maghiar a decis sa nu reinnoiasca contractul cu FMI pentru un imprumut mai vechi, care era pe cale sa expire. La acel moment, premierul Gyula Horn a declarat ca se va asigura ca tara va reusi sa plateasca imprumutul in valoare de 160 de milioane de dolari din partea FMI intr-un singur an.
Guvernul maghiar a scazut cheltuielile, a redus cursul de schimb al monedei nationale si a mai eliminat din taxele pentru companii pentru a stabiliza economia Ungariei si pentru a stimula investitiile straine. Exporturile s-au extins foarte mult, tara exportand produse precum medicamentele de la compania de profil Gedeon Richter, masini fabricate de Suzuki si becuri de la General Electric. Piata bursiera a Ungariei se situa pe locul secund in clasamentul celor mai performante din lume in 1996.
"O duceam asa de bine inainte, insa se pare ca a venit si randul nostru sa mergem in jos", a afirmat Adel Kertsez, in varsta de 58 de ani, un pensionar care se ocupa in trecut de comertul cu haine. "Atunci cand esti bolnav este normal sa te duci la doctor. Bineinteles ca vom returna banii atunci cand va fi posibil. Cel mai important lucru este insa sa reparam problema. Putem sa ne facem reprosuri mai tarziu", a mai spus Kertsez.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
