Ratele de creştere economică ale statelor din Europa de Est vorrămâne modeste în trimestrele ce vor urma, în condiţiile în careprocesul de revenire al economiilor Statelor Unite şi zonei europierde viteză, crede Thomas Mirow, preşedintele Băncii Europenepentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, scrie agenţia de presă SofiaNews Agency.
El spune că Bulgaria şi România vor fi statele din regiune care vorîntâmpina cele mai multe dificultăţi în a depăşi efectelecrizei.
Creditorul cu sediul la Londra nu va modifica estimările decreştere economică pentru acest an pentru cele 30 de state dinEuropa de Est şi Asia Centrală în care investeşte deoareceestimările "au fost de la început relativ modeste", a spusMirow.
"Ratele de creştere nu vor fi impresionante deoarece stateledezvoltate au obosit, iar acest lucru va avea un impactsemnificativ asupra regiunii", a explicat preşedintele BERD. "Nuvom revizui estimările în sens negativ, dar nici în sens pozitiv.Am fost precauţi şi am optat pentru estimări moderate comparativ cuperioada anterioară crizei."
În uşoară scădere
La sfârşitul lunii iulie, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şiDezvoltare, cu sediul la Londra, a revizuit în uşoară scădereestimările pentru economiile din estul Europei, invocând motiveprecum volatilitatea crescută a pieţelor financiare, riscurile cerezultă din această cauză şi impactul înăspririi condiţiilorfiscale.
Potrivit ultimelor estimări ale BERD, estimările de creştere aufost reduse de la 3,7% în mai la 3,5%, pentru statele din regiuneîn 2010. Previziunile economice pentru 2011 au fost de asemeneamodificate în sens negativ, la 3,9%.
În medie, economiile din sud-estul Europei - printre care se numărăşi România - se vor contracta în acest an cu 1,5%, potrivit băncii,care în mai vorbea de o creştere de 0,3%. Cele mai noi state membreale UE, Bulgaria şi România, vor fi alături de Croaţia printre ceimai slabi performeri. Economia ţării noastre este aşteptată săscadă cu 3% în acest an, deşi iniţial se vorbea de o creştereeconomică zero. În cazul Bulgariei declinul va fi de 1,2%.
Vecinii noştri de la sud, cel mai sărac membru al UE, suntvictimele primei recesiuni din ultimii 12 ani, după ce trei anis-au bucurat de un boom al creditării. Acum creditele au secat, şila fel şi investiţiile.
La începutul acestui an guvernul a adoptat un pachet de măsuri deausteritate, printre care îngheţarea salariilor din sectorulpublic şi a pensiilor, într-o încercare de a reduce deficitulalarmant.
Măsuri dure au fost adoptate şi de România, precum reducereasalariilor bugetarilor şi majorarea TVA de la 19 la 24%.
Ungaria trebuie să ia poziţie
Statele fost comuniste cărora BERD le oferă împrumuturi încearcă săîşi revină din cea mai dură recesiune după momentul în care a căzutCortina de Fier. Revenirea este însă presărată de obstacole, precumameninţarea unei noi recesiuni în Statele Unite şi o reducere aperspectivelor de creştere în zona euro, principala piaţă de exporta statelor din estul Europei.
Măsurile de austeritate fiscală adoptate de statele UE în timpulcrizei datoriilor îşi spun la rândul lor cuvântul. Mirow şi-aexprimat opinia şi în ceea ce priveşte Ungaria, după ce agenţiilede rating Standard & Poor's şi Moody's Investor Service auavertizat statul că i-ar putea fi retrogradat calificativul dacăguvernul nu clarifică politicile economice.
Guvernul maghiar trebuie să îşi dezvăluie politicile economice petermen lung după alegerile locale de luna viitoare, a spus Mirow.Primul-ministru Viktor Orban a promis săptămâna trecută că vareduce deficitul bugetar din 2011 sub limita de 3% impusă de UE.Promisiunile sale nu au fost suficiente pentru a calma agenţiile derating.
"Ce este important este ca după alegerile din octombrieautorităţile să clarifice planurile pe termen lung privind politicaeconomică", a spus el. "Trebuie să fie clară abordarea pe termenlung în vederea reducerii deficitului bugetar."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
