Virgil Horvat, Costin Stănicioara, George Neculai, Cristian Joantă şi Cristina Bahnariu sunt numele ce stau în spatele dezvoltării clubului, terasei şi pub-ului Fabrica, aflat pe spaţiul fostei fabrici de ciorapi Apollo din Bucureşti, cât şi al clubului B52, relocat aici în urmă cu aproximativ trei ani. Fabrica Extreme & Event, firma sub care funcţionează aceste afaceri, a înregistrat anul trecut venituri de 3,18 milioane de lei (cca. 700.000 de euro) şi va atinge anul acesta un milion de euro, potrivit antreprenorului Virgil Horvat.
Virgil Horvat a studiat Contabilitatea şi Informatica de Gestiune şi începuse să profeseze în domeniu, dar lucra şi în cadrul unei agenţii imobiliare atunci când i s-a propus să investească într-un club. A renunţat la cele două locuri de muncă şi a intrat astfel în antreprenoriat în 2002, cu un club aflat în zona Moşilor Vechi din Capitală. A renunţat ulterior la acesta din cauza zonei ce îi făcea pe clienţi să nu se simtă în siguranţă şi a lansat astfel în 2004 clubul B52 împreună cu câţiva asociaţi. Mutarea în spaţiul fostei fabrici de ciorapi a venit odată cu nevoia unui spaţiu mai mare, care să le permită şi organizarea de concerte. Au ajuns să închirieze actualul spaţiu al fostei fabrici Apollo, aflata pe strada 11 iunie din Capitală.
”Era un spaţiu impropriu, dezafectat, curtea era plină cu moloz şi caroserii de maşini vechi”, descrie el modul în care arăta spaţiul pe care se află în prezent Fabrica. Horvat şi asociaţii săi au închiriat circa 2.700 sute de metri din fosta fabrică de ciorapi, iar din vara acelui an până în 2008, s-au axat pe organizarea de evenimente în prima sală pe care au reuşit să o amenajeze.
Au amenajat ulterior şi alte încăperi din spaţiul închiriat, ajungând ca în 2009 să utilizeze şi curtea pentru terasă. În 2010 au deschis şi bucătăria, iar în urmă cu aproximativ trei ani, au mutat aici şi clubul B52, ce funcţionase până atunci în altă zonă a Bucureştiului.
Tot în 2010 au început să subînchirieze spaţii doritorilor ce doreau să desfăşoare acolo activităţi complementare celor de club, restaurant şi pub, care să ţintească diverse comunităţi, cum ar fi o sală escape the room, un spaţiu pentru căţărat, altele de comercializare de echipamente sportive.
Investiţia iniţială la mutarea pe locul fostei fabrici s-a ridicat la aproximativ 200.000 de euro, din care 125.000 de euro au fost obţinuţi printr-un credit bancar, însă Horvat spune că de-a lungul timpului, investiţiile au continuat şi continuă şi în prezent.
Traficul mediu înregistrat de Fabrica flucutează în funcţie de zile şi evenimentele organizate: spre exemplu luni, în ziua considerată cea mai slabă din punct de vedere al traficului de clienţi, ajung la prânz 200-250 de oameni, iar seara, peste 400. Capacitatea B52 este de 400-500 de persoane, iar a clubului Fabrica ajunge până la 600 de persoane. ”Vara vine mai puţină lume la cluburi şi mai mulţi la terasă, iar iarna invers, până la urmă e un echilibru”.
Acest echilibru a adus creşteri constante ale cifrei de afaceri: pentru terasă, spre exemplu, antreprenorii au observat o creştere de aproximativ 20% anul acesta şi, potrivit previziunilor lui Horvat, cifra de afaceri va ajunge anul acesta la un milion de euro. Potrivit site-ului Ministerului de Finanţe, numărul de angajaţi ai firmei a ajuns la 31.
Pe perioada verii găzduiesc circa două evenimente pe săptămână, iar din toamnă până primăvara, aproximativ 5. ”În mare parte sunt concerte live din zona underground, spectacole de teatru şi show-uri de improvizaţie şi urmează acum ca într-un spaţiu căruia îi vom da o altă identitate să organizăm şi proiecţii de film în mod constant, precum şi diverse activităţi de board games, seri de open stage etc.”.
Potrivit estimărilor antreprenorului, două treimi din venituri sunt generate de zona de pub, ca motiv al schimbării comportamentului clienţilor. ”S-a schimbat mult profilul clienţilor de club, înainte ei ieşeau mult mai devreme, acum vin mult mai târziu şi, venind mai târziu, stau mai puţin. Iniţial ieşeau din casă la o anumită oră şi se duceau într-un loc, într-un club şi stăteau doar acolo, acum se duc la cafenele, puburi, restaurante şi ajung la club abia apoi. În plus, lumea ieşea înainte şi marţi, şi miercuri, şi joi, acum cred că muncesc mai mult şi ies doar vineri şi sâmbătă, joi spre exemplu, dacă organizăm un concert, după concert nu mai rămân să piardă noaptea, în alţi ani era altfel, rămâneau până dimineaţa. Am observat că asta se întâmplă şi în alte localuri din România, nu doar la noi”.
Horvat spune că prin activităţile găzduite şi prin genurile muzicale abordate, ţintesc mai multe categorii de clienţi: de la comunitatea adepţilor de sporturi extreme care îşi găsesc echipamentele, până la iubitorii de muzică rock alternativ sau hip hop.
”Sunt foarte amestecaţi clienţii, şi ca vârstă, dar şi ca hobby-uri, în principiu sunt cei care apreciază lucrurile mai inedite, sunt oameni care au mai călătorit sau, chiar dacă nu au mai călătorit, sunt mai deschişi la nou. Practic şi noi suntem percepuţi în lumea cluburilor sau a puburilor ca diferiţi faţă de conceptul standard al unui club axat pe dans, spre exemplu.”
Printre planurile viitoare ale lui Horvat şi ale asociaţilor săi se numără inaugurarea serviciilor de livrare la domiciliu, ce va fi lansat în toamnă şi prin care vor livra preparatele ce se găsesc în prezent în pub. Iar dacă mulţi proprietari de pub-uri se orientează spre extinderea şi pe acoperiş, el îşi doreşte o altă destinaţie pentru acest spaţiu: ”Noi am vrea să facem o seră acolo sus şi să folosim la bucătărie ce cultivăm. Am văzut asta la televizor, un restaurant de fine dining din Franţa avea o seră micuţă pe acoperiş”.
