"Listarea Cupru Min se amână (...). Viitoarea companie naţională a cuprului va trebui să dezvolte şi activitatea siderurgică, pe lângă cea extractivă. Va trebui nu doar să vândă materie primă, ci şi să o prelucreze", a declarat luni ministrul Economiei, Constantin Niţă, după ce a anunţat că pleacă de la conducerea instituţiei.
Din această companie ar urma să facă parte Cupru Min Abrud, Minvest Deva şi Moldomin, a afirmat Niţă într-o conferinţă de presă.
Niţă afirma în luna mai că producătorul de cupru va fi listat la bursă anul viitor.
Cupru Min deţine circa 60% din rezervele de cupru ale României. Producţia Cupru Min a depăşit în primele nouă luni cantitatea bugetată, iar compania a înregistrat un profit brut de 8,13 milioane lei, în creştere cu 13%.
Niţă a adăugat că "este în lucru" un proiect privind crearea unei companii naţionale a cuprului care, după ce va fi înfiinţată, ar urma să atragă un investitor privat care să investească într-o unitate siderurgică de prelucrare a cuprului.
Investiţia într-o unitate siderurgică ar urma să fie făcută de un partener străin. O fabrică siderurgică cu o capacitate anuală de prelucrare de 100.000 de tone ar presupune o invesiţie de 200 milioane de euro, a mai spus Niţă.
Cupru Min a bugetat pentru acest an un profit brut de 7,2 milioane lei, cu 40% mai mic faţă de 12 milioane lei anul trecut. Profitul net al producătorului de cupru a fost în 2013 de 7,9 milioane lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice.
Producătorul de cupru a fost scos la vânzare în 2012, cu un preţ de pornire de 57,3 milioane euro, dar procedura a fost oprită din cauza neînţelegerilor cu câştigătorul licitaţiei.
După eşecul privatizării, Ministerul Economiei a fost mandatat de Guvern să caute un investitor cu care să se asocieze pentru a finanţa activitatea Cupru Min. Investitorul, trader sau producător din domeniu, urma să contribuie cu fonduri minime de 40-50 milioane euro.
Statul a încercat anul trecut să vândă concentratul de cupru al Cupru Min, însă nu a primit nicio ofertă.
