Joi, 24 martie, hotelul Marriott, conferinţă ZF Transporturi&logistică. Peste 100 de oameni discută sau ascultă despre investiţiile private preconizate în aceste sectoare în următorii ani. Peste un miliard de euro pot intra în economia românească fără probleme în logistică, dacă: şi aici încep problemele- lipsa infrastructurii, lipsa interesului din partea administraţiei de la toate nivelurile de a face ceva, cât de mult înseamnă lipsa tronsonului care să lege Centura Bucureştiului, lipsa autostrăzii Piteşti-Sibiu, lipsa infrastructurii feroviare, dezastrul administrativ şi corupţia istorică din Portul Constanţa, lipsa unei semnături de şase ani pentru o investiţie pe aeroportul Otopeni (DHL), iar lista poate continua.
România ar putea deveni un hub logistic în regiune, dar birocraţia şi infrastructura frânează dezvoltarea. „Aşteptăm de şase ani o semnătură pentru o investiţie pe aeroportul Otopeni“
Toate guvernele au nevoie de bani la buget, dar nu fac nimic pentru ei, în afară de a pune taxe şi impozite sau a trimite Fiscul peste companii să colecteze banii.
Înainte administraţia cerea şpagă pentru aprobări, pentru semnături, banii ajungeau şi la partide, acum totul este blocat de raziile DNA. Drept represalii, nimeni nu mai semnează nimic, tot circuitul administrativ ajunge să fie blocat, investiţiile companiilor private sunt oprite, iar în cea mai bună situaţie aşteaptă.
Un executiv din logistică spune cu ciudă că firmele cresc împotriva politicilor Guvernului şi a modului de lucru al administraţiei.
România poate deveni un hub logistic în regiune, numai să vrea şi Guvernul. şi nu este neaparat vorba de acest guvern tehnocrat, care moşteneşte un întreg obicei administrativ de a nu mişca nimic, dacă roţile nu sunt unse.
Un euro furat din infrastructură înseamnă zece euro furaţi din economie pe tot lanţul, spune Constantin Isac, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România.
La graniţe sunt miliarde de euro care pot fi investite, pentru că în jurul nostru este război (Siria, Turcia etc.) sau sunt conflicte (Ucraina) şi dintr-o dată, România este cea mai sigură ţară din regiune. Multinaţionalele care au operaţiuni în acele teritorii vor să vină în România, care până acum a fost ferită de probleme.
Un miliard de euro investiţii în spaţii logistice: „România creşte pentru că în jurul nostru sunt multe războaie“. Avem o fereastră de câţiva ani pentru a deveni un hub internaţional. Numai să vrea şi Guvernul
Numai că Guvernul, cei aflaţi la putere şi administraţia nu vor aceşti bani, ci preferă să se împrumute cu miliarde de euro anual pentru a acoperi necesarul de finanţare din buget.
Firmele private, sau cel puţin cele care au participat la conferinţa ZF, cred că autorităţile nu le apără interesele, chiar dacă sunt buni contribuabili, iar din munca şi energia lor sunt plătite peste un milion de salarii în România.
În ultimul deceniu, transportatorii români de toate felurile şi-au făcut loc pe piaţa europeană. În fiecare an aduc peste un miliard de euro la balanţa de plăţi a României şi acoperă o parte din deficitul de cont curent. Din valuta pe care o aduc ei, statul poate plăti dobânzile la împrumuturile externe.
Numai că terenul câştigat în transportul european a început să irite marile puteri, care au început să impună restricţii şi, după cum spunea un jucător, „intenţia este de a ne alunga din transportul european „. Cum ne apără statul român interesele? Prin creşterea tarifelor la RCA, care au crescut de trei-patru ori în ultimul an. ASF, o entitate a statului român, a permis aceste creşteri operate de multinaţionalele din asigurări care operează pe piaţa românească. Frustrarea transportatorilor este maximă. Unde sunt politicienii români? Unde este Guvernul României? Noi de ce plătim taxe şi impozite în România? De ce angajăm oameni aici? întrebări fără răspuns.
Companiile sunt numai bune de muls, fără a li se oferi nimic în schimb, ci numai ură din partea administraţiei. Mai mult decât atât, această ură s-a transformat în represalii. Autoritatea are pixul, dar nu mai semnează nimic.
În acest context, poate că DNA ar trebui să înfiinţeze o divizie care să ancheteze lipsa deciziilor care blochează investiţiile, economia şi pagubele produse.
