Ambalajul care a revoluţionat vânzările de bere din România, PET-ul (plasticul), şi care a ajuns să reprezinte jumătate din consumul local nu mai poate fi ignorat nici de mărci europene cu tradiţie, în condiţiile în care producătorii se confruntă cu scăderea consumului şi cu nevoia de a-şi menţine vânzările prin produse adaptate noii ordini a pieţei.
Mişcarea poate părea surprinzătoare pentru un brand ceh, mai ales că în urmă cu trei-patru ani, fabricile din Cehia, ţara cu cel mai mare consum de bere per capita din Europa (160 de litri), abia experimentau "berea la PET", iar în 2008-2009 segmentul nu ajungea nici la 0,05% din piaţă. Din peste 16 milioane de hectolitri de bere vânduţi în 2008 în Cehia, vânzările în ambalaj PET au fost de 7.403 hectolitri.
De cealaltă parte, cifrele arată că în România acest tip de ambalaj face legea şi a ajuns să reprezinte jumătate dintr-o piaţă de aproape 17 milioane de hectolitri anual. În 2000 PET-ul acoperea doar 2% din piaţa locală. Alte state europene în care acest tip de ambalaj are o prezenţă mai puternică sunt Germania, Serbia sau Ucraina.
Mai mult, PET-ul contribuie la situarea României în topul celor mai ieftine pieţe de bere în retail. Un raport pe industria berii realizat de compania Ernst & Young şi publicat pe site-ul Asociaţiei Berarilor Europeni arată că România se află pe locul trei în topul pieţelor unde consumatorii găsesc cea mai ieftină bere, atât în retail, cât şi în restaurante şi baruri, fiind devansată doar de Cehia şi Bulgaria. Astfel, un litru de bere cumpărat din magazine în România costă 0,8 euro, aproape cât în Bulgaria (0,79) şi Cehia (0,75%), şi la jumătate faţă de media europeană de 1,7 euro/litru, după cum arată datele studiului citat. Prezenţa puternică a PET-ului în industria locală de bere face însă ca peste 70% din consumul de bere să aibă loc acasă, spre deosebire de Cehia, unde restaurantele şi puburile acoperă jumătate din consum. Astfel, românii dau anual aproape un miliard de euro pe berea cumpărată din retail, în timp ce în Cehia valoarea acestui segment de piaţă este de 575 mil. euro, potrivit raportului Ernst & Young.
În 2007-2008 cehii nu auziseră de berea la PET, dar experienţa din România sau Bulgaria a multinaţionalelor care fac jocurile în industrie pe toate pieţele din Est (Heineken, AB InBEV, Carlsberg sau SABMiller) a făcut ca liniile de îmbuteliere a berii la PET să apară încet, încet şi în fabricile din Cehia sau Ungaria.
În 2011 berăria Staropramen a anunţat că a vândut 85.000 de hectolitri de bere la PET cu un an în urmă, de patru ori mai mult decât în 2009, potrivit site-ului ceeretail.com. Volumul este extrem de redus, ţinând cont că în România cantitatea anuală de bere vândută în ambalaj PET este de 8-9 milioane de hectolitri, dar semnalul este puternic. Compania nu avea însă în 2011 facilităţi de îmbuteliere a berii la PET, astfel că producţia a venit din Ungaria.
Cehia se află astăzi în ceea ce priveşte consumul de bere la PET acolo unde era România în anul 2000, când 2-3% din vânzări se realizau în acest tip de ambalaj, dar rezultatele Staropramen în România i-ar putea determina pe cehi să investească în linii de îmbuteliere locale, mai ales în situaţia în care consumul pe această nişă de piaţă va fi în creştere.
Revoluţia pe care acest tip de ambalaj a generat-o în industria berii din România a făcut ca un alt producător ceh, Plzensky Prazdroj, să pună pe picioare o linie de îmbuteliere pentru acest tip de ambalaj. Motivul acestei investiţii? "Răspunsul la o cerere în schimbare din partea consumatorilor cehi şi a unei nevoi în creştere de a consuma bere în ambalaje mai practice."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
