"Am băut un vin de Sâmbureşti în urmă cu câţiva ani şi mi s-apărut mai bun ca un Bordeaux", spune Jean Valvis, povestindpasionat despre ideea care i-a venit, în urmă cu câţiva ani, sădezvolte o afacere în domeniu. Cu acelaşi punct de plecare - a băuto apă minerală care i-a plăcut - a inventat şi brandurile Dorna şiIzvorul Alb, pe care le-a vândut ulterior către Coca-Cola. După cea vândut şi afacerea cu lactate în aprilie 2008 către Lactalis,presa l-a asaltat cu întrebări despre ce planuri de afaceri maiare. Spunea de-atunci că are şi alte proiecte, între care cel cuvinuri părea să-i capteze cea mai multă atenţie.
În 2005 Valvis Holding a preluat Viti-Pomicola Sâmbureşti dinOlt, unde a investit de-atunci 12 milioane de euro, pentru că"viile erau îmbătrânite şi am replantat până acum 230 ha dintrecele aproape 500 şi am investit în tehnologie, care era învechită".A construit şi o divizie de distribuţie, care numără în prezent înjur de 25 de oameni şi acum demarează şi campania de promovare.Primele vinuri, botezate Domeniile Sâmbureşti, au ajuns pe rafturiîn vara acestui an, iar din gama de opt licori pe care le are acumîn portofoliu, una (Chateau Valvis) este destinată segmentuluiHoreca.
Pe Valvis l-a atras, pe lângă gustul vinului, datorat în mareparte solului bogat în oxizi de fier şi consacrat printrecunoscători ca fiind sursa celui mai bun Cabernet Sauvignon de pepiaţă, şi povestea din spatele vinului. Atestată documentar încă dela 1521 şi legată de viaţa omului politic Vintilă Brătianu,podgoria Sâmbureşti are pe cartea de vizită şi familii boiereşti caRudeanu sau Danilovici. Vedeta portofoliului, care are trei game,de la mainstream (Sâmburel de Olt), premium (Domeniile Sâmbureşti)şi rezervă privată (Chateau Valvis), iese acum la rampă printr-ocampanie de promovare de patru săptămâni, în care mesajul centraleste că "Rouge de Roumanie", denumirea sub care se promoveazăCabernetul Sauvignon de aici, este cel mai bun din acest soi de pepiaţa autohtonă. Bugetul de promovare este flexibil: numai pentruprima fază a campaniei, care se va desfăşura pe o perioadă de patrusăptămâni în TV, presă scrisă şi online, sunt alocaţi 250.000 deeuro.
Deşi Valvis nu dă repere concrete în privinţa cifrei de afaceripentru anul în curs, iar "despre profit vom putea vorbi abia pestecâţiva ani dacă până acum am cheltuit 12 milioane de euro numai peinvestiţii", spune totuşi că până acum au fost vândute 50.000 desticle de Cabernet Sauvignon. Adică în doar câteva luni de lalansare. La un preţ mediu pe sticlă între 24 şi 27 de lei, la raft,valoarea vânzărilor se plasează în jurul a 1,25 milioane deeuro.
Dar afacerile cu vin nu se coc pe perioade scurte - a fostnevoie de câţiva ani buni numai pentru replantarea viei şi înnoireatehnologiilor, pentru că vinul este un produs care se poate strica,iremediabil, în oricare din etapele de producţie, fie că este vorbade strugurii crescuţi în vie, procesul de fermentaţie, învechiresau îmbuteliere.
Pe o piaţă în cădere liberă însă - valoarea anuală a vânzărilorde vin a scăzut de la 500 de milioane de euro în 2008 spre 350 demilioane de euro anul acesta, conform estimărilor - cele maiconsistente felii sunt adjudecate de companii ca Murfatlar, Vincon,Cotnari, Halewood, Jidvei, Tohani sau Recaş. Sunt însă şi mulţiinvestitori cu afaceri de dimensiuni mici, printre care se numărăDaniel Guzu (care a clădit şi vândut afacerea cu vopsele Fabryo)sau chiar guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.În astfel de condiţii, câştigarea de cotă de piaţă presupune oadevărată bătălie. Gama vinurilor lui Valvis iese la luptă cudestule muniţii: bugetele de investiţii şi de promovare pot ficrescute, iar dacă vânzările merg bine, "doar cerul e limita",promite entuziasmat antreprenorul.
De profesie arhitect, Valvis a făcut şi un proiect pentru unconac pe care să-l ridice în Sâmbureşti şi, deşi mărturiseşte căs-a ataşat de toate brandurile pe care le-a construit de la zero,spune că această afacere vrea s-o păstreze în familie.
Vinurile nu-i ocupă exclusiv timpul lui Valvis, care se implicăde regulă în toate deciziile ce trebuie luate - de la designuletichetei şi până la "reţeta" la care lucrează vinificatorulfrancez adus special pentru a lucra la aceste produse. Întreafacerile pe care le mai are antreprenorul se numără agriculturaeco (spune că a produs prima şarjă de porumb organic), energiaverde şi o nouă investiţie în domeniul apelor minerale. AquaCarpatica, prezentă acum doar pe rafturile din Auchan, este în cursde listare în reţelele de magazine, iar investiţiile în acestproiect, dezvoltat de la zero, ajung la 15 milioane de euro, dintrecare 9 milioane de euro reprezintă o linie de finanţare cu BCR. "Amvrut să lansăm apa în vară, ar fi fost un moment mai potrivit, dardin motive tehnologice n-am reuşit", spune Valvis.
Piaţa de ape minerale, cu o valoare anuală estimată la peste 300de milioane de euro, este puternic concurenţială, reunind companiica Romaqua (cu Borsec, Stânceni şi Aquatique), Coca-Cola HBC (cuDorna, Izvorul Alb şi Poiana Negri), European Drinks (cu IzvorulMinunilor şi Hera), dar şi firme de dimensiuni mai mici, ca ApeminTuşnad, Carpatina sau Rio Bucovina. Pentru că una din resurselenaturale notabile ale României sunt apele minerale, importurilesunt nesemnificative, deţinând, în decursul anilor, doar cote depiaţă cu o singură cifră.
Când a vândut afacerea cu ape minerale către îmbuteliatorulautohton al Coca-Cola, contractul avea o prevedere ce se referea lafaptul că Valvis avea interdicţie în dezvoltarea unei alte afaceriîn domeniul apelor minerale vreme de câţiva ani. Aceşti ani autrecut, iar antreprenorul a descoperit, tot în nordul Moldovei, unalt izvor care i-a captat atenţia. Să impună acum o altă marcă deapă minerală nu-i floare la ureche, dar n-a fost nici în trecutdeloc uşor să vândă apă minerală plată, când oamenii beau fie apăde la robinet, sifon sau apă carbogazoasă. La fel de bizară părea,cu zece ani în urmă, hotărârea lui de a pune pe piaţă lactateecologice, într-o vreme în care nu numai că reţelele moderne demagazine (ce se numărau pe degetele unei singure mâini) nu aveauraioane specifice, ca acum, dar cumpărătorii nici nu prea ştiau ceanume erau alimentele de tip bio.
Vremurile s-au schimbat însă, iar rafturile cu produse bio sunttot mai generoase; la fel, apele minerale au câştigat teren, iarcea plată are consumatori fideli, chiar dacă şi acum suntîmbuteliatori de ape minerale care adaugă suplimentar în apă dioxidde carbon, pentru ca apele pe care le vând să aibă tradiţionalelebule. Ani în şir, consumul de apă minerală a crescut, ajutat decreşterea puterii de cumpărare, iar oamenii au ajuns să bea, înmedie, 50-60 de litri pe cap de locuitor pe an, în condiţiile încare media în Europa Centrală şi de Est este de 95 de litri.
Care este preţul noii ape? Cum niciunul dintre produsele pe carele-a inventat "n-a fost ieftin şi am câştigat cu ele cotă de piaţăîn timp record", şi Aqua Carpatica se poziţionează de la bunînceput cu un preţ mai mare cu 10-20% decât cele mai vândute ape depe piaţă. Aşa cum nici vinul pe care l-a pus în rafturi, cu un aeruşor cosmopolit, nu are cel mai accesibil preţ, iar numele sub careîşi face acum prezentarea, Rouge de Roumanie, duce mai degrabă cugândul către istoria familiilor boiereşti de pe cartea de vizită aSâmbureştiului.
Citiţi mai multe despre afacerile antreprenorilor români înindustria vinului pe www.businessmagazin.ro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
