Eveniment

Alegerile din România şi din SUA, incertitudinea legată de finanţele publice şi Brexitul prăbuşesc încrederea în economie a analiştilor financiari de la Bucureşti

Adrian Codîrlaşu, preşe­dintele CFA România: „Alegerile aduc mereu cu ele un anumit grad de incertitudine. Cheltuielile bugetare sunt deja la pragul de sus admis, de 3% din PIB. Există pericolul ca acest prag să fie depăşit în 2017, ceea ce ar determina de­clan­şa­rea de către Comisia Europeană a pro­cedurii de deficit excesiv şi posibile sancţiuni, ca de pildă tăieri de fonduri euro­pene“

Adrian Codîrlaşu, preşe­dintele CFA România: „Alegerile aduc mereu cu ele un anumit grad de incertitudine. Cheltuielile bugetare sunt deja la pragul de sus admis, de 3% din PIB. Există pericolul ca acest prag să fie depăşit în 2017, ceea ce ar determina de­clan­şa­rea de către Comisia Europeană a pro­cedurii de deficit excesiv şi posibile sancţiuni, ca de pildă tăieri de fonduri euro­pene“

Autor: Iulian Anghel

25.10.2016, 00:07 774

În luna septembrie 2016, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a înregistrat valoarea de 53,3 puncte, în scădere cu 11,5 puncte faţă de luna anterioară. Că­de­rea a fost cauzată în principal de com­po­nenta de „anticipaţii“. Indicatorul „con­diţiilor curente“ a fost de 67, valoare în scă­dere cu 3,8 puncte, iar indicatorul antici­pa­ţiilor s-a redus cu 15,3 puncte până la valoarea de 46,4 puncte.

„Alegerile aduc mereu cu ele un anumit grad de incertitudine. Cheltuielile bugetare sunt deja la pragul de sus admis, de 3% din PIB. Există pericolul ca acest prag să fie depăşit în 2017, ceea ce ar determina de­clan­şa­rea de către Comisia Europeană a pro­cedurii de deficit excesiv şi posibile sancţiuni, ca de pildă tăieri de fonduri euro­pene“, comentează Adrian Codîrlaşu, preşe­dintele CFA România.

România a depăşit voluntar prin bugetul aprobat de Parlament pentru 2016 ţinta de deficit structural de 1% din PIB pe care şi-l asumase şi care este deja obiectul unei legi în România. Deficitul structural va ajunge, potrivit legii bugetului, la 2,7% din PIB în acest an, deficitul cash la 2,8% din PIB, iar deficitul ESA la 2,95% din PIB. Nefiind membră a zonei euro, România nu poate fi pusă în discuţie pentru depăşirea deficitului structural de 1% din PIB, dar depăşirea deficitului bugetar de 3% din PIB poate atrage sancţiuni europene. O astfel de temere se vede deja în execuţia bugetară pe anul acesta. Deficitul bugetar este, la opt luni, la sub 0,5% din PIB, dar cheltuielile totale cu investiţiile (de capital şi din fonduri UE) sunt sub cele din primele opt luni din 2015. Cum Parlamentul adoptă de-a valma legi populiste care înseamnă bani şi pe care guvernul trebuie să le respecte, pompând bani, singura pârghie ce o are la îndemână Executivul pen­tru ţinerea în frâu a deficitului este să re­ducă din investiţii, unele din puţinele chel­tuieli pe care le poate controla în ani electorali.

„Guvernul nu are ce face. Şi reduce investiţiile. Temerea este că acest lucru se va întâmpla şi anul viitor din cauza legilor adoptate în campanie, pentru că nu vor exista multe soluţii pentru păstrarea bugetului în limitele unui deficit de 3% din PIB. De aceea, pe fondul alegerilor, încrederea analiştilor financiari scade. Dacă vorbim de planul extern, aici trebuie să luăm în calcul alegerile din SUA cu doza lor de incertitudine şi din ce în ce mai probabila ipoteză că vom avea un Brexit dur“, comentează Adrian Codîrlaşu.

Cu toate acestea, preşedintele CFA România nu crede că pieţele vor penaliza România (prin dobânzi mai mari) doar pentru depăşirea deficitului bugetar de 3% din PIB, dar arată că există şi alte pericole care îi pun pe investitori în gardă. Bunăoară, avansul consumului neînsoţit şi de creşterea potenţială a economiei (spre 3% acum) ar putea supraîncălzi economia generând o inflaţie peste aşteptări, după ce efectul de bază al reducerii TVA va fi fost eliminat.

Totuşi, potrivit sondajului CFA România, rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (octombrie 2017 / octombrie 2016) a înregistrat o valoare mediană de 1,2% (în scădere cu 0,30% faţă de exerciţiul anterior).

În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/lei, valorile mediane ale anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni din sondajul CFA au consemnat un curs anticipat de 4,500, iar pentru orizontul de 12 luni tot de 4,500.

Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011 reprezentând un indicator prin care doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Indicatorul de încredere macroeconomică are valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO