Premierul Victor Ponta insistă pe refacerea USL pentru continuarea proiectelor începute în 2012, spune el – reduceri de taxe, revenirea la TVA de 19% sau o cotă progresivă a impozitului pe venit – lucru respins încă o dată vehement de PNL.
PSD controlează Parlamentul, iar cucerirea funcţiei prezidenţiale i-ar oferi pe plan intern libertatea de a decide orice politică doreşte. PSD a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, mai puţine procente decât anticipau majoritatea sondajelor, dar, pe fondul slăbiciunii opoziţiei care a condus la situaţia ca 16% dintre voturi să fie redistribuite, va avea jumătate din mandatele atribuite României în Parlamentul European (PE).
Cu 37,6% din voturi, PSD va avea cel mai probabil 16 mandate din cele 32 ale României, urmat la mare distanţă de PNL cu 15% din voturi şi şase mandate. Cu 12,2% din voturi PDL ar urma să aibă patru mandate, PMP cu 6,2% 2 mandate, iar UDMR 3 mandate (6,4% din voturi). Independentul Mircea Diaconu şi-a asigurat un mandat solid, obţinând mai multe voturi decât UDMR şi PMP, 6,9% din voturi.
Rezultatul de duminică va modela politica viitoare a partidelor în perspectiva alegerilor prezidenţiale.
Întreaga conducere a PNL, de la preşedinte (Crin Antonescu), prim-vicepreşedinte (Klaus Johannis) şi vicepreşedinţi, a demisionat ieri, nu înainte de a decide mutări care vor avea impact asupra partidului şi a întregului spectru politic – părăsirea grupului liberal din PE şi trecerea în grupul popularilor (PPE) şi organizarea unui congres la începutul verii pentru desemnarea unei noi conduceri, care l-ar putea reconfirma pe Antonescu în fruntea partidului său în calitate de candidat prezidenţial sau pe altcineva, posibil Klaus Iohannis (Călin Popescu-Tăriceanu a fost dat afară ieri de la şedinţa PNL la care a dorit să participle). O altă decizie luată ieri de liberali a fost să respingă oferta PSD formulată duminică seara de Victor Ponta de a reface USL, chiar dacă o parte dintre liberalii uniţi în jurul lui Tăriceanu ar dori acest lucru. Prin urmare, decisiv pentru liberali va rămâne congresul ce va fi organizat în câteva săptămâni.
Şi alte partide au de tras învăţăminte. Mihai Răzvan Ungureanu are şanse minime la acest moment să fie desemnat candidat unic al unei alianţe anti-PSD, aşa cum credeau unii analişti că s-ar putea petrece, întrucât partidul său Forţa Civică nu a trecut testul alegerilor (a obţinut 2,6 procente). Partidul lui Traian Băsescu Mişcarea Populară a obţinut două mandate, dar un scor sub UDMR şi chiar sub independentul Mircea Diaconu. Prin urmare, este la fel de puţin probabil ca Elena Udrea, care s-a afişat ca liderul de facto al PMP, să aibă pretenţia de a revendica poziţia de candidat prezidenţial al opoziţiei. Încă un lucru ce va fi întors pe toate feţele: PDL a obţinut un scor mic, dar dublu faţă de partidul prezidenţial PMP, chiar dacă Traian Băsescu l-a sprijinit făţiş pe acesta din urmă, lucru ce i-a adus plângeri la Curtea Constituţională de încălcare a Constituţiei prin implicarea sa în politica partidelor. Prin urmare, şi o eventuală pretenţie a şefului statului de a însemna el un factor de coagulare a unei coaliţii va fi problematică şi lipsită de temei prin prisma încrederii oferite de electorat unui proiect al preşedintelui.
În aceste condiţii, ecuaţia alegerilor prezidenţiale pentru care toată lumea se pregăteşte – alegerile de duminică fiind doar un antrenament pentru acest efort – este complicată şi la stânga, şi la dreapta. La dreapta, din motivele de mai sus, iar la stânga, din nevoia PSD de a-şi mai găsi un bazin din care să atragă voturi sigure.
Pentru că PSD a obţinut o victorie certă duminică, dar nu îndeajuns de liniştitoare pentru a aborda pentru fără emoţii campania electorală prezidenţială.
Moţiunea de cenzură iniţiată de PNL înainte de alegeri şi susţinută de celelalte partide mai mici din opoziţie, dar dezbătută ieri a însemnat prima ciocnire de după alegeri. Premierul Ponta a răspuns scurt moţiunii – 20 de secunde – explicând mai apoi că a ales să facă acest gest din respect pentru Parlament, întrucât moţiunea a fost introdusă din considerente electorale, iar campania electorală s-a terminat.
Ce se întâmplă dacă PNL trece din grupul liberalilor europeni la Partidul Popular European
Decizia anunţată de Crin Antonescu de a muta PNL din grupul liberalilor europeni (ALDE) în grupul popularilor (PPE) este surprinzătoare doar pe jumătate întrucât ipoteza mai fusese vehiculată de liderul PNL chiar dacă acesta îl asigurase pe şeful liberalor din Parlamentul European (PE) Guy Verhofstadt că ea nu se va mai produce.
Antonescu susţine acum că măsura este necesată pentru a bara drumul unui socialist în fruntea Comisiei Europene (începând cu aceste alegeri, cel puţin teoretic, grupul politic din PE care este majoritar îl desemnează pe preşedintele Comisiei).
„Sigur că este o problemă, am avut foarte bune raporturi şi le mulţumim încă o dată celor din ALDE. Există însă decizii politice care depăşesc sentimentele, există decizii politice care angajează viitorul unui partid, există decizii politice în care trebuie să iei toate elementele în calcul”, a susţinut Antonescu.
Cum era de aşteptat, PPE a salutat anunţul făcut de Antonescu, care trebuie aprobat însă de partid, în vreme ce PSD, prin vocea lui Victor Ponta, l-a calificat drept o trădare care ar avea implicaţii asupra bunului renume al României. Toate aceste declaraţii au explicaţii simple.
Dacă mişcarea se va produce, ea va reduce din importanţa, la nivelul PE, a aportului PSD la zestrea de mandate a socialiştilor (ieşiţi pe locul al doilea după populari).
În baza scorului obţinut, PSD vine în Palamentul European, grupul socialist, cu 16 mandate. Cela şase mandate ale PNL care nu ar mai merge spre liberali, ci spre populari ar face însă ca totalul mandatelor partidelor româneşti care se vor îndrepta spre PPE să ajungă la 15 (PNL – 6; PDL – 4; UDMR – 3; PMP – 2). Prin urmare, chiar dacă la nivel intern partidele care îşi spun de dreapta sunt adversare, ele vor însemna un tot unitar la nivelul PE, anulând diferenţele majore pe care PSD le-a obţinut faţă de competitorii săi politici. Mai mult, trecerea PNL la PPE poate fi un început de închegare a unei coaliţii anti-PSD în vederea alegerilor prezidenţiale. De aceea PSD, chiar dacă este marele câştigător al alegerilor de duminică, a insistat, prin vocea liderului său Victor Ponta, ca PNL să revină la guvernare şi să refacă USL.
