Eveniment

Ministrul mediului de afaceri: Intrarea în OECD, principalul obiectiv al diplomaţiei economice în acest moment

Alexandru Petrescu: Din punct de vedere tehnic şi economic, am îndeplinit aproape toate criteriile. Acum avem nevoie şi de susţinere politică la nivelul principalelor puteri economice.

Alexandru Petrescu: Din punct de vedere tehnic şi economic, am îndeplinit aproape toate criteriile. Acum avem nevoie şi de susţinere politică la nivelul principalelor puteri economice.

Autor: Cristian Hostiuc

08.05.2017, 08:00 879

Alexandru Petrescu, ministrul mediului de afaceri, spune că România are pentru prima dată o şansă reală de a fi acceptată ca membru deplin în OECD, organizaţia celor mai puternice naţiuni dezvoltate din lume, ceea ce ar mări potenţialul economic al României şi ar permite accesarea unor clase superioare de investitori.

„Ministerul federal al economiei din Germania a anunţat oficial Ambasada României la Berlin că susţine România pentru a deveni membru deplin, ceea ce este un lucru extrem de important având în vedere că avem nevoie de acceptul marilor puteri economice din lume. Acum este important să obţinem acceptul Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei. Suntem mai aproape ca niciodată de acest obiectiv“, a menţionat ministrul.

Este cel mai important proiect pentru România în acest moment la nivelul diplomaţiei economice, existând un consens general la nivelul Preşedinţiei, Guvernului şi Parlamentului pentru a obţine acest statut, a adăugat Petrescu.

În prezent, România are statutul de membru asociat şi din anul 2000 încearcă să devină membru cu puteri depline al OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică).

În toamnă, va avea loc reuniunea miniştrilor economiei din ţările membre OECD, unde se vor discuta solicitările de a deveni membru din partea României, Croaţiei, Bulgariei şi Argentinei.

„Din punct de vedere tehnic şi economic, am îndeplinit aproape toate criteriile, fiind şi ţară membră a Uniunii Europene. Acum avem nevoie şi de susţinere politică la nivelul principalelor puteri economice. Acum chiar avem o şansă să punctăm pozitiv, având în vedere că avem şi o susţinere la nivelul conducerii executive a OECD.“

OECD numără în acest moment 35 de ţări, fiind o organizaţie rezultată din celebrul  plan Marshall, proiectul economic american prin care s-a refăcut Europa după cel de-al doilea război mondial. În acest moment, OECD discută politici economice şi industriale care să fie implementate la nivelul ţărilor membre, influenţând astfel direcţiile de alocare a banilor în lume. Cele 35 de ţări, dintre care 22 din Europa, deţin 70% din puterea economică mondială.

Dacă am fi membru cu drepturi depline, ne-am valoriza mai bine potenţialul economic, am putea să atragem noi investitori şi pentru piaţa de capital, care nu pot să investească decât în ţări OECD, a menţionat ministrul.

El a condus săptămâna trecută, în cadrul OECD, o discuţie între marile puteri şi ţările sud-europene referitoare la investiţiile străine directe (FDI) şi la găsirea unei modalităţi comune de monitorizare a progreselor economice şi politice din aceste ţări.

OECD, conform Wikipedia, oferă un cadru în care guvernele pot să îşi compare experienţele politice, să caute răspunsuri la problemele comune, să identifice practicile bune şi să-şi coordoneze politicile interne şi internaţionale. Acesta este un forum, unde presiunea egală poate acţiona ca un stimulent puternic pentru îmbunătăţirea politicii şi pentru implementarea instrumentelor independente care, ocazional, pot conduce la semnarea unor tratate.

Deşi România are una dintre cele mai mari creşteri economice din Europa, nivelul investiţiilor străine continuă să rămână redus, de maximum 3- 4 miliarde de euro pe an, la jumătate faţă de perioada de boom.

Companiile româneşti nu au putere economică suficientă şi nici resurse financiare, mai ales după criză,  pentru investiţii majore. În aceste condiţii, tonul în piaţă este dat tot de investiţiile străine, mai ales că statul şi-a redus investiţiile la minimul de 15 ani pentru a susţine majorările salariale şi reducerile de taxe.

În lipsa proiectelor de investiţii, grupurile financiare care deţin principalele bănci din România şi-au repatriat, din 2010 încoace, peste 15 miliarde de euro, ceea ce a dus la stagnarea sistemului bancar şi chiar scăderea lui ca procent în PIB.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO