Sumele cheltuite cu salariile au reprezentat cel mai mare excesal autoritatilor din Romania, crescand in ultimii ani de la sub 6%la 9,5% din PIB, a declarat la Washington Jeffrey Franks, sefuldelegatiei FMI in Romania, care a participat la negociereaacordului stand-by.
"Pentru a face situatia fiscala mai sustenabila pe termen mediu,guvernul a fost foarte dornic sa anuleze o parte din excesulcheltuielilor publice care a avut loc in ultimii ani, cel mai marefiind la nivelul salariilor din sectorul bugetar, care au crescutde la sub 6% din PIB acum cativa ani la 9,5% din PIB", a spusFranks.
El a amintit ca autoritatile romane au in vedere o serie deplanuri pentru a schimba sistemul de salarizare din sectorulpublic, dar si pentru reducerea numarului functionarilor publici,astfel incat cheltuielile salariale sa se reduca gradul catre 7%din PIB.
Insa, cu o saptamana inainte ca reducerile salariale de 15,5%lunar sa fie operate in fiecare minister si institutie publica,putini sunt cei care au decis cum se va face exact acest lucru.Astfel devine din ce in ce mai putin credibila materializareaplanurilor de ajustare a cheltuielilor de personal.
"In principiu, daca nu se fac pasi concreti catre reducereacheltuielilor cu salariile publice inaintea celei de a douaevaluari a FMI cred ca exista riscul real sa fie intarziata ceade-a treia transa. Reducerea altor cheltuieli nu va fi o optiune,pentru ca este vorba de restructurarea sustenabila a cheltuielilorbugetare. Acest scenariu poate duce la cresterea perceptieiriscului de tara, cu efectele nedorite pe care le antreneaza", acomentat Laurian Lungu, managing partner al firmei de cercetare sianaliza Macroanalitica.
Guvernul a aprobat ieri, in sedinta extraordinara, prinordonanta de urgenta, scrisoarea suplimentara la acordul stand-byprin care s-a angajat sa continue reducerea costurilor salariale,inclusiv prin inghetari de salarii, sa reduca numarul de personalsi sa limiteze angajarile in sectorul public. FMI a acceptat pentruacest an majorarea deficitului bugetar la 7,3% din PIB, insa acerut reduceri de cheltuieli de 1 mld. euro. Pentru 2010 ajustariletrebuie sa fie de 3 mld. euro. "La nivelul bugetului generalconsolidat cheltuielile cu salariile trebuie reduse. Deficitulbugetar pe 2009 a fost renegociat si nu cred ca exista premiseleunei alte renegocieri. Vad doua probleme aici. Prima tine decapacitatea si mecanismul prin care aceasta masura se va realiza.In principiu, transferarea deciziei la nivelul autoritatilorcreeaza o anumita flexibilitate. A doua problema tine de timing-uladoptarii acestei masuri. Reducerea salariilor inainte de alegeriledin noiembrie ar duce la pierderea electoratului", a explicatLungu.
John Lipsky, first deputy managing director in cadrul Fondului,apreciaza ca tintele fiscale au fost ajustate corespunzator pentrua acomoda partial deteriorarea ciclica a veniturilor si evitareaunui impuls negativ asupra cererii.
A doua transa din imprumut va fi impartita intre BNR siMinisterul Finantelor, jumatate fiind alocata acopeririideficitului bugetar. "Faptul ca o parte din a doua transa a FMIeste redirectionata pentru acoperirea anumitor cheltuieli bugetarereleva doua aspecte. Primul, schimbarea abordarii FMI, care pune unaccent mai mare pe importanta stabilitatii factorilor sociali. Aldoilea aspect reflecta magnitudinea contractiei veniturilorbugetare si a masurilor extraordinare care se iau pentru a minimizariscul potential pe care situatia precara a bugetului public opoate avea asupra stabilitatii macroeconomice", a mai spusLungu.
Prima transa din imprumutul de la FMI, de 5 miliarde de euro, aintrat la rezervele BNR, iar a treia transa, de 1,409 mld. DST(aproximativ 1,5 mld. euro), ar urma sa fie acordata indecembrie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
