Romania se indreapta spre majorarea taxelor ca solutie dereducere a deficitului bugetar pentru ca sperantele legate dereducerea cheltuielilor sunt foarte reduse, iar reducerea economieigri ramane de ani de zile la stadiul de discutie, apreciazaeconomistul-sef al BCR Lucian Anghel.
El spune ca de aceasta data Guvernul se afla in fata unornegocieri cu adevarat dificile cu FMI pentru ca s-au acumulatangajamente restante, iar acum este nevoie de masuri decisive si cuatat mai costisitoare cu cat sunt amanate mai mult.
"Este una dintre cele mai dificile runde de negocieri cu FMI. Ampromis multe lucruri, chiar daca unele nu tin neaparat de guvern.Este vorba si de acceptabilitate sociala, de proceduri democraticeprivind aprobarea in Parlament a unor legi, insa, in final, pentruFMI si Comisia Europeana conteaza rezultatele. Fondul este ca uninvestitor privat. Sunt niste calcule reci care se fac. Esteultimul ceas in discutiile cu FMI", a declarat Anghel intr-uninterviu acordat ZF.
La evaluarile anterioare FMI a fost foarte tolerant si acontinuat sa elibereze transele de bani in ciuda amanariireformelor. Insa in acest an Romania trebuie sa reduca deficitulbugetar la 5,9% din PIB, de la peste 7% din PIB in 2009, iarrespectarea angajamentului este complicata suplimentar deinrautatirea previziunilor de crestere economica de la 1,3% la 0,8%din PIB. Anghel apreciaza ca sunt slabe sanse sa fie redusecheltuielile in perioada urmatoare avand in vedere modul in cares-au desfasurat lucrurile pana acum, astfel ca este de asteptatmajorarea taxelor - o solutie ineficienta in conditiile in careeconomia nu isi revine.
"Spre majorarea taxelor ne indreptam. Daca nu putem sa reducemcheltuielile cu salarii, pensii si asistenta sociala, nu existaalta solutie decat sa majoram taxele si impozitele. Despre o bazade impozitare mai mare si despre reducerea economiei gri discutamde 20 de ani si probabil vom mai discuta inca pe atat. Cu catamanam ajustarea, cu atat corectia devine mai dureroasa."
FMI a solicitat reducerea cheltuielilor din sectorul public inacest an cu 2,5% din PIB. Iar acest lucru se poate realiza fie prindiminuarea numarului de angajati, fie prin scaderea salariilor. Sauprintr-o combinatie a celor doua masuri. "Nu as pune greutate pereducerea numarului de angajati. Acei oameni nu prea au unde sa-sigaseasca un loc de munca. Un mix al celor doua masuri ar fiideal."
Degeaba cresc taxele daca banii se risipesc
Daca s-ar merge pe varianta cresterii veniturilor, TVA,contributiile sociale si cota unica sunt categoriile care aduc ceimai multi bani la buget. In opinia lui Anghel, in cazul majorariitaxelor marea problema este ca se incaseaza niste bani in plus, dartot nu se investeste in infrastructura pentru ca in continuareresursele vor fi risipite.
"Nu vom avea mai multe autostrazi pentru ca vor fi majoratetaxele. Pentru ca statul nu eficientizeaza cheltuielile. Bugetuleste ca un vas spart in care tot pui apa. Injectezi bani intr-unsistem care nu este eficientizat. Prima data trebuie eficientizatsistemul. Si apoi soliciti solidaritate si contributii maimari."
Economistul-sef al BCR remarca faptul ca in sectorul privatrestructurarea s-a facut foarte rapid si se face in continuare,fiind vizibila cresterea ratei somajului, in timp ce la nivelulsectorului public se observa doar scaderea veniturilor.
Persistenta arieratelor statului duce la pierderea devenituri viitoare
Cat priveste incadrarea in tinta de deficit bugetar petrimestrul I, el considera ca arieratele si investitiile au fostdoua dintre supapele folosite de autoritati si spune ca fixareaunei tinte nominale de deficit nu este eficienta in acesteconditii.
Pana la sfarsitul acordului cu FMI, in aprilie 2011, stoculdatoriilor statului catre sectorul privat trebuie sa fie redus lazero.
"In loc de tinta nominala de deficit bugetar ar fi trebuitstabilit un culoar, cu conditia atingerii arieratelor. Altfel,atingem tintele de deficit bugetar, dar nu si pe cele privindarieratele. Si asta poate bloca economia. Poate duce lanerealizarea unor venituri viitoare. Foarte important in privintaarieratelor ar fi sa se vada cel putin un trend descrescator."
Ponderea mare a cheltuielilor cu salariile si pensiile nu apermis realizarea unor investitii publice semnificative, fiindnecesara reducerea "facturii sociale" pentru ca statul sa ajuteeconomia.
Economistul-sef al celei mai mari banci din sistem reamintesteca parteneriatele de tip public-privat si atragerea de fondurieuropene sunt doi piloni foarte importanti pentru a faceinvestitii, inclusiv in infrastructura, pentru relansareaeconomiei.
"Nu trebuie renuntat la idea parteneriatelor public-private.Acum nu se poate discuta de lipsa de finantare, insa acesteproiecte trebuie sa fie bancabile, finantabile, bine structurate.Bancile ar fi extrem de incantate sa finanteze astfel de proiectebancabile, in conditiile in care cererea solvabila de credite nueste consistenta. Bancile dispun de lichiditati si ar fi o solutieideala pentru ele sa le plaseze astfel."
Anghel considera ca Romania ar putea sa negocieze un deficitbugetar mai mare daca ar initia proiecte de infrastructura.
"Nu cred ca FMI este absurd sa refuze proiecte de infrastructuradin cauza deficitului bugetar. Poti sa negociezi un deficit maimare dovedind ca ai proiecte de infrastructura."
Deficit bugetar marit din cauza cresterii economice maimici
BCR estimeaza ca tinta de deficit bugetar de 6,3% din PIB dupastandardele Comisiei Europene (ESA) - corespunzatoare celei de 5,9%din PIB stabilite de FMI - este de nerealizat anul acesta incontextul scaderii veniturilor ca urmare a inrautatirii prognozeide crestere economica. "Credem ca este mai realist un deficit depeste 7% pe ESA, avand in vedere ca reducerea cheltuielilor depersonal - element-cheie pentru consolidarea fiscala - nu este osarcina usoara."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
