România a semnat vineri pactul fiscal european "de bunăvoie", deşi nu este stat membru al zonei euro, iar analiştii consideră că decizia este legată atât de implicaţiile politice, cât şi de aspectul financiar şi afirmă că este bine că merge împreună cu "grosul plutonului".
În condiţiile în care România a adoptat deja măsuri drastice de austeritate, tratatul nu va avea consecinţe practice pentru România, pe termen scurt şi mediu, în sensul că nu trebuie aplicate ajustări semnificative ale deficitului bugetar cu implicaţiile de rigoare în privinţa unor tăieri suplimentare de salarii şi pensii, disponibilizări sau majorări de taxe.
Deficitul bugetar a fost redus de la aproape 7% din PIB în 2009 la circa 4,4% din PIB anul trecut, ţinta pentru acest an fiind de 1,9% din PIB.
Adoptarea pactului fiscal înainte de introducerea monedei euro transmite însă şi semnalul că nu suntem capabili de disciplină bugetară fără constrângeri externe.
Din punct de vedere politic, decizia de parafare a pactului aduce un plus în condiţiile în care dă posibilitatea României să participe la şedinţele comune ale celorlalte state semnatare şi să-şi spună punctul de vedere şi astfel să nu fie doar "subiect al deciziilor luate de altcineva".
Pactul fiscal european, care prevede în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european, a fost semnat de 25 de state ale Uniunii Europene (UE), fără Marea Britanie şi Cehia. Până la data aderării la zona euro, estimată acum pentru 2015, România îşi păstrează avantajul politicii monetare independente şi a cursului de shimb flexibil.
"Adoptarea pactului fiscal înainte de introducerea monedei euro ar însemna că suntem atât de incapabili de disciplină bugetară, încât avem nevoie de aceste reguli. Dacă nu avem siguranţă pe noi, pe capacitatea noastră de a ne disciplina execuţiile bugetare, putem adopta aceste reguli, însă aceste reglementări sunt restrictive. Aş reduce această alegere la acea bifurcaţie că dacă nu avem încredere că avem capacitatea să ne disciplinăm, putem să încercăm prin înscrierea în acte normative. Pe de altă parte, regulile acestui pact sunt destinate prin excelenţă ţărilor din zona euro, care au o economie matură", spune fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu.
El consideră că în ţara noastră problema este mult mai gravă, nu e legată doar de deficitul bugetar, ci de risipa banului public, de ineficienţa cheltuielilor publice.
"Este vorba de un acord interguvernamental, iar semnarea este voluntară. Cine vrea să semneze bine, cine nu vrea nu este sancţionat. Decizia României este dată de două aspecte: politic şi financiar. Din punct de vedere politic pentru România s-a gândit că este bine să meargă înainte alături de celelalte state pentru susţinerea proiectului european. Alegerea este justificată, cu speranţa că proiectul european va merge înainte. Din punct de vedere financiar România este într-o situaţie fericită pe termen scurt şi mediu, tratatul neavând consecinţe practice", a comentat analistul Aurelian Dochia.
România poate alege momentul la care va ratifica tratatul, dar şi modul de aplicare a tratatului: integral sau parţial.
Dochia a explicat că, dincolo de acordurile interguvernamentale sau acorduri cu FMI şi Comisia Europeană, România este obligată la disciplină fiscală de pieţele financiare.
"Dacă nu există disciplină financiară, costurile de finanţare vor creşte foarte repede. Şi aşa sunt mari costurile la care se finanţează România. Disciplina financiară este unul dintre principalele motive care au dus la îmbunătăţirea CDS-ului pentru România", a mai spus Dochia.
"România este una dintre puţinele ţări care au luat deja măsuri în sensul celor prevăzute de Tratat, iar beneficiile deja se văd în credibilitatea câştigată atât la nivel european, cât şi internaţional, cele mai recente semnale fiind scăderea costurilor de finanţare şi extinderea maturităţilor şi a bazei de investitori", a declarat într-un comunicat Bogdan Drăgoi, ministrul finanţelor.
El a amintit că România a beneficiat de creştere economică semnificativă în perioada anterioară crizei, dar nu a folosit această ocazie pentru a consolida sustenabilitatea finanţelor publice. În aceste condiţii limitarea deficitului structural la 0,5% din PIB, conform pactului, nu va mai permite repetarea unor astfel de "politici nesănătoase".
În opinia lui Drăgoi aplicarea Tratatului va stimula implementarea de politici economice mai ambiţioase şi va sprijini procesul de reducere a decalajelor de dezvoltare faţă de celelalte state membre prin schimbul de experienţă cu statele performante.
Unul dintre dezavantajele pactului fiscal este îngrădirea spaţiului de manevră pentru a stimula economia în perioade de recesiune. Iar România are nevoie de chletuieli pentru investiţii, pentru infrastructură.
"Pactul fiscal vizează doar deficitul public, nu deficitele făcute de sectorul privat. Am auzit foarte multe discuţii că dacă România îşi doreşte investiţii şi dezvoltare economică, trebuie să facă deficite mari, ceea ce nu este adevărat. Dacă ne concentrăm pe atragerea investiţiilor străine şi pe absorbţia de fonduri europene, am putea să ne dezvoltăm foarte mult fără a fi nevoiţi să facem deficite publice, pentru că în privinţa deficitelor private nu există nicio constrângere", este de părere Dochia.
Totuşi, el crede că pe termen mediu şi lung România va fi îngrădită în deciziile economice pe care le va lua, şi trebuie să analizeze foarte bine care este costul apartenenţei la Uniunea Europeană şi în perspectivă la zona euro şi trebuie să decidă dacă costurile sunt mai mici sau mai mari decât beneficiile.
"Cred că pentru noi costurile sunt mai mici decât beneficiile, chiar dacă fondurile europene atrase au fost foarte mici, deoarece sunt şi alte domenii în care am avut de câştigat, un exemplu fiind exporturile de 45 mld. euro, relaţiile comerciale cu zona euro".
Daianu crede că României ar trebui să-i fie relativ uşor să respecte pactul pentru că are o mare capacitate de a obţine rezerve din creşterea încasărilor fiscale prin combaterea evaziunii, creşterea eficientizării utilizării banului public prin eliminarea risipei, majorarea absorbţiei fondurilor europene, însă afirmă că realitatea a arătat că nu este uşor să elimini risipa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
