BNR se uita mai intai la deficitul bugetar si abia apoi la stimularea creditarii

21 ian 2010 Autor: Razvan Voican

"Pentru 2010, indicatorul crucial la care ne vom uita va fi deficitul fiscal. Speram ca va continua consolidarea fiscala deja inceputa, astfel incat in 2011 - 2012 sa fie create conditiile pentru a ne incadra in programul de adoptare a euro in 2015", a declarat Cristian Popa, viceguvernatorul BNR la o conferinta organizata la Viena de revista Euromoney.

Totusi, el spune ca BNR a incercat sa adapteze politica monetara la evolutiile din economie. "Nu am urmarit doar inflatia, ci si incurajarea creditarii si am avut cel putin un ochi spre sectorul privat."

Banca Nationala a redus la inceputul lunii ianuarie dobanda de referinta cu 0,5 puncte procentuale, pana la 7,5%, luand prin surprindere piata. Cu toate acestea, bancile nu s-au grabit ulterior cu ieftinirea creditelor in lei.

In schimb, guvernatorul Bancii Centrale a Ungariei Andras Simor spune ca factorul principal la care se va uita in acest an va fi creditarea. "Trebuie sa vedem cum contribuim la reluarea creditarii."

Ungaria a fost surpriza placuta din regiune, in conditiile in care in vara anului trecut, la doar trei luni de la instalarea guvernului tehnocrat de la Budapesta, tara nu a mai avut nevoie de banii de la FMI si a obtinut un miliard de euro direct de pe piata de capital printr-o emisiune de euroobligatiuni. Dobanda de referinta in Ungaria este de 6,25%.

Popa explica intarzierea reluarii creditarii printr-o combinatie intre lipsa cererii si dobanzile la lei mentinute de banci la niveluri ridicate. "Noi am taiat dobanda, au scazut dobanzile si la depozitele in lei, pe piata monetara ratele de dobanda s-au aliniat cu dobanda-cheie. Mai ramane ca bancile sa nu exagereze cu prudenta pe termen scurt in dauna unei relatii pe termen lung cu clientul."

Supralichiditatea este temporara

El adauga ca BNR ar vrea sa vada o predominanta a creditarii in lei, desi admite ca pentru unele maturitati mai lungi nu exista posibilitati de finantare locale, Romania fiind nevoita sa se bazeze pe economisirea din zona euro. "Va fi o provocare pentru piata monetara extinderea maturitatilor."

Cat priveste "supralichiditatea" de pe piata din ultima perioada, Popa o considera temporara si se asteapta ca Finantele sa continue sa absoarba din excesul de lei. "Interesant este ca presiunile de apreciere a leului continua chiar si in conditiile scaderii rapide a dobanzilor. Cred ca este vorba de o repozitionare a Romaniei in contextul grupului de tari cu care este comparata de investitori pe baza unui sentiment mai bun." El spune totusi ca fundamentele macroeconomice nu s-au imbunatatit atat de mult, incat sa justifice o intarire rapida a leului, fiind mai mult o influenta regionala.

Viceguvernatorul a declarat ca Banca Nationala estimeaza pentru anul acesta o crestere economica de 1,5%, remarcand ca aceasta reprezinta o mediana a prognozelor analistilor care merg de la 0,5% pana spre 3%.

In acelasi timp, Banca Centrala se asteapta ca somajul in acest an sa continue sa creasca chiar daca mai lent decat pana acum. "Nu ne asteptam la o revenire a consumului privat, ci mai degraba revenirea economica va fi condusa de cererea din Vest pentru exporturi."

Anul trecut s-a incheiat cu o rata a somajului de 7,8%, iar pentru finalul lui 2010 prognozele converg spre o rata de 7,3%, in usoara scadere. Cu toate acestea, primul semestru se anunta dur, fiind anticipata o crestere a numarului disponibilizarilor.

Viceguvernatorul a mai apreciat ca vor ramane in urma si pe mai departe constructiile si retailul, care va fi afectat de intarzierea revigorarii consumului. In acelasi timp, vede potential de crestere in agricultura si in sectorul serviciilor.

Vladescu: Sistemul de taxare trebuie regandit in totalitate, nu sunt suficiente doar ajustari ale acestuia

Sistemul de taxare si administratia publica au nevoie de o reforma completa, nu doar de ajustari, a declarat Sebastian Vladescu (desen), ministrul finantelor publice. El apreciaza ca imbunatatirea sistemului de taxare nu este suficienta pentru a putea atinge un nivel al venituri bugetare de 35 - 36% din PIB, fiind necesara regandirea acestuia in totalitate. In ceea ce priveste administratia publica, Vladescu sustine, de asemenea, ca este nevoie de o reforma profunda care sa cuprinda si schimbarea mentalitatii, care ar fi benefica pentru viitorul Romaniei. "Pentru amandoua reformele este nevoie de multa vointa politica", a adaugat Vladescu, precizand ca nu exista o decizie la nivel guvernamental, fiind vorba de o viziune personala. In ceea ce priveste privatizarile, ministrul finantelor a aratat ca exista anumite intentii, dar acest proces nu poate fi o prioritate a Guvernului din cauza conditiilor actuale de pe pietele internationale. El a precizat ca bugetul pe 2010 nu include bani pentru finantarea proiectelor Nuclearelectrica, o solutie fiind un parteneriat public-privat.

Romania ar putea fi o "poveste de succes", spune seful misiunii FMI

FMI are pentru acest an o agenda ambitioasa de reforme si programe in Romania, a caror implementare va pregati economia pentru relansare dupa iesirea din criza, a declarat ieri la Viena Jeffrey Franks, seful misiunii FMI de evaluare a acordului stand-by. "Sunt optimist ca putem face progrese importante in 2010 si cand criza se va incheia economia va fi pregatita pentru relansare". Franks crede ca 2010 va fi un an de reintoarcere a economiei in zona de crestere, iar Romania ar putea reprezenta o "poveste de succes". El a aratat ca acordul cu Romania nu a fost niciodata considerat in pericol de deraiere, fiind necesare doar unele amanari din cauza alegerilor. Printre conditionalitatile acordului exista solicitarea de reformare a companiilor de stat, dar fara o recomandare expresa privind vanzarea acestora catre privat. "Noi am cerut restructurarea companiilor de stat. Privatizarea reprezinta una dintre metode." In opinia lui Franks, principala reforma pe care trebuie s-o realizeze statele din regiune priveste sectorul finantelor publice, pe pozitia secunda figurand reforma sistemului financiar, in special la nivelul supravegherii si reglementarii, pentru a putea preveni alte crize financiare.