Analiştii aduc în discuţie evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare şi lipsa de progrese în eradicarea evaziunii fiscale şi susţin că prioritară ar fi trebuit să fie reducerea unor cheltuieli şi doar în ultimă instanţă majorarea taxelor. Ei apreciază că guvernul nu a făcut tot ce se putea face pe partea de ajustare a cheltuielilor bugetare, unde există „rezerve“ destul de mari. Pentru a compensa majorările de pensii şi salarii din 2014, guvernul a venit cu o creştere a fiscalităţii anul viitor, după cele două valuri de majorări de taxe din acest an.
„Nimeni nu are dreptate 100% în disputa dintre preşedinte şi premier. Eu cred că soluţiile tehnice sunt posibile. Există diverse alternative de soluţii tehnice care puteau să fie aplicate. Este adevărat că se putea face bugetul pentru 2014 fără introducerea acestei accize la carburanţi. Dar, apar constrângeri. Fie se majorează alte impozite, fie se reduc anumite cheltuieli. Este vorba de o decizie politică, nu tehnică. Dar, aşa cum guvernul Boc şi-a asumat politic măsurile adoptate, aşa şi guvernul Ponta îşi va asuma schimbările fiscale. Eu cred că disputa dintre preşedinte şi premier este nejustificată“, a declarat analistul economic Aurelian Dochia.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI şi să respingă bugetul, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi. Băsescu s-a întâlnit marţi cu premierul Victor Ponta pentru a discuta despre memorandumul cu FMI şi despre buget, dar discuţia a fost fără rezultat. Bugetul de stat a fost adoptat ieri de Parlament cu 346 voturi „pentru“, 49 de voturi „împotrivă“ şi 7 abţineri, urmând să fie trimis la preşedinte pentru promulgare.
Băsescu a propus soluţia reducerii bugetului Ministerului Dezvoltării cu 1,5 mld. lei - care reprezintă în opinia preşedintelui „bani electorali, destinaţi mobilizării primarilor“ la alegerile din 2014 - şi tăierii a 600 mil. lei de la serviciul datoriei, ceea ce ar reprezenta 2,1 mld. lei faţă de 2,28 mld. lei cât s-ar obţine prin creşterea accizei la combustibil.
În replică, vicepremierul Liviu Dragnea a spus că „dimensiunea bugetului“ ministerului pe care îl conduce este mică, deoarece sunt gestionate peste 4.000 de proiecte începute, aflate în diverse stadii de execuţie. Întrebat cum vede declaraţia şefului statului care a susţinut că primarii sunt un fel de „tonomate care funcţionează cu fise“ în anii electorali, Dragnea a spus că este o jignire exagerată caracterizarea unor aleşi locali ca tonomate şi a susţinut că banii nu vor fi alocaţi pe criterii politice, potrivit Mediafax.
Dochia apreciază că soluţia ajustării bugetului Ministerului Dezvoltării era posibilă, dar există costuri asociate. „Dacă banii ar fi folosiţi în proiecte de investiţii de utilitate pentru economie, ar fi justificate sumele alocate, dacă ar fi vorba despre proiecte de investiţii reale, nu săli de sport şi bazine de înot la sate. Este greu să faci proces de intenţie, să spui că banii «se sifonează», dar experienţa trecută ne arată că se întâmplă acest lucru. Este vorba de riscuri şi responsabilităţi politice. Cei care fac greşeli politice ar trebui să suporte consecinţele politice.“
La rândul lui, Dragoş Cabat, analist economic, a adus în discuţie experienţa din ultimii 20 de ani şi a spus că există posibilitatea ca o parte din banii de la Ministerul Dezvoltării să fie alocaţi pe criterii politice pentru campania electorală din 2014. „În mod clar au ceva unii cu alţii şi îşi reglează problemele pe tema bugetului. Sunt clar în conflict. Dreptatea este undeva la mijloc. Dar să măreşti taxele când ai promis în campania electorală că nu creşti taxele este urât, este neelegant. Preşedintele pune presiune pe ei, este ultimul care pune o piedică.“
Cabat a amintit de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare. „Nu au făcut nimic pentru reducerea evaziunii fiscale şi iau taxe tot de la omul obişnuit. Majorarea TVA şi a accizelor ştie oricine să o facă. Este o măsură simplă. Ideea era să se reducă taxele. Dacă pe vremea lui Boc nu se putea, acum se putea. Majorarea taxelor nu se justifică acum. Există spaţiu de ajustare a cheltuielilor, inclusiv la cheltuieli cu bunuri şi servicii. Măsuri sunt mai mult decât la îndemână, dar nu există voinţă politică. Când nu au bani, îi scot din taxe“, a comentat Cabat.
Nici Dochia nu crede că s-a făcut tot ce se putea pe partea de cheltuieli bugetare. „Ar fi fost mult mai bine să se ajusteze întâi unele cheltuieli şi apoi să majoreze taxele. Există rezerve destul de mari la tot felul de achiziţii publice. Iar cheltuielile de personal au crescut, deşi promisiunile erau altele. Sunt zone în administraţia publică unde nu au ce să facă angajaţii. Dar sunt şi zone unde este deficit de personal. Există rezerve pentru reducerea cheltuielilor. Sunt convins că prioritatea ar trebui să fie reducerea cheltuielilor cât se poate de mult şi apoi să se apeleze la majorarea taxelor.“
Analiştii au avertizat că România rămâne într-un „cerc vicios“ cu o creştere economică slabă, care nu creează locuri de muncă şi venituri mai mari la buget, în condiţiile în care sunt introduse periodic taxe noi sau sunt majorate unele impozite existente, într-o economie care nu performează.
Cheltuielile de personal vor creşte anul viitor cu 3,5% faţă de 2013, iar la bunuri şi servicii va fi o scădere de doar 0,5%.
În 2013 şi 2014 cheltuielile de personal cresc mult comparativ cu 2012 (unde execuţia bugetară indica un nivel de 6,9% din PIB al cheltuielilor de personal, adică 40,79 mld. lei), pe fondul reîntregirii salariilor bugetarilor. La finele lunii septembrie, numărul de bugetari era de 1,18 milioane de persoane, în scădere cu 6.700 de posturi finanţate de la începutul anului. În plus, cheltuielile cu angajaţii de la stat vor creşte şi pentru că aproape 240.000 de bugetari vor beneficia de creşterea salariului minim brut pe economie (de la 800 la 900 de lei brut/lună).
În anii trecuţi, cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut pentru că, din 2008 până anul trecut, din sistem au ieşit peste 200.000 de angajaţi, iar scăderea a fost generată, în mare parte, de aplicarea regulii o nouă angajare la şapte plecări. Însă, această regulă a fost eliminată în toamna anului trecut, ceea ce a condus, în unele luni, la creşterea numărului de angajaţi din sistem.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
