Creşterea economică din al doilea trimestru s-ar putea apropia de 5%, anticipează unii analişti

Prima jumătate a anului a venit cu veşti bune de la principalii indicatori macro­eco­nomici, iar majoritatea analiştilor au îm­bunătăţit estimările privind creşterea PIB din T2, dar şi pentru întregul an 2015 spre 4% sau chiar peste acest nivel, după ce iniţial au estimat o creştere a PIB în jurul a 3% pentru acest an.

ING Bank vede posibilă o creştere a PIB în T2 2015 de 4,7% faţă de aceeaşi pe­rioadă din 2014. Şi Raiffeisen Bank antici­pează un avans al PIB de 4,8% comparativ cu T2 2014. Pentru întregul an 2015, analiştii de la ING Bank văd o creştere a PIB de 4,5%, cu mult peste cel iniţial de 3,3%, cei ai Băncii Transilvania au majorat prognoza de la 4,1% la 4,6%, în timp ce Raiffeisen Bank ancticipează un salt al eco­no­miei (excluzând contribuţia agricul­turii), de 4,2% în acest an. Mai pesimişti, eco­nomiştii BCR mizează pe o creştere econo­mică de 3,2% în 2015 (cu rezerva că ea poate fi mai mare).

Semnele au fost încurajatoare în prima jumătate a anului pentru comerţ, exporturi şi construcţii, sector aflat în plin proces de relansare, şi ceva mai puţin bune pentru in­dustrie, care pierde din turaţie. În mediul de business a început să-şi facă simţită prezenţa optimismul, acesta fiind reflectat şi de îmbunătăţirea indicatorilor de încredere.

Reducerea TVA la alimente, alături de majorarea salariilor, dinamizarea creditării în lei şi relansarea investiţiilor susţin ascen­siunea consumul privat, după cum spun eco­nomiştii.

Cine a adus creşterea economică

Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator pentru consumul populaţiei - avea la jumătatea anului un avans de aproape 5% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, pe serie brută. În iunie, consumul a crescut cu aproape 8% faţă de aceeaşi lună din 2014, avansul fiind susţinut aproape exclusiv de vânzările de alimente, care au avansat cu 22%. Creşterea comerţului alimentar a fost susţinut de reducerea TVA de la 24% la 9%, aplicată începând din iunie, şi de vremea caldă care a impulsionat vânzările anumitor categorii de bunuri.

Exporturile au făcut în iunie un salt de 12,4% faţă de aceeaşi lună de anul trecut, la 4,7 mld. euro, acesta fiind cel mai rapid ritm de creştere din ultimele 18 luni. Pe ansam­blul primului semestru (S1) creşterea exporturilor a fost de aproape 6%, la 27 mld. euro, ascensiunea fiind influenţată în prin­cipal de creşterea vânzărilor în Uniunea Europeană. Importurile au continuat să crească mai rapid decât exporturile, sti­mulate de creşterea cererii interne, astfel că exportul net ar putea avea o contribuţie negativă la creşterea economică.

Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a dat semne de oboseală în al doilea trimestru astfel că pe ansamblul primului semestru creşterea a fost de doar 2,3% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut.

După declinul din ultimii ani de criză, construcţiile au dat semne de revenire. Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primul semestru cu peste 10% faţă de primele şase luni ale anului anterior, cele mai importante avansuri fiind înregistrate de nerezidenţial (un plus de 16,3%) şi rezi­denţial (creştere de 12%), în timp ce construcţiile inginereşti, sau de infrastruc­tură, au consemnat o creştere modestă, de doar 0,8% în primele şase luni ale acestui an.

Ce s-a întâmplat în T1 şi în 2014

În primul trimestru economia a accelerat şi a făcut un salt surprinzător, de 4,3% faţă de T1/2014, marcând al doilea cel mai rapid ritm de creştere din ultimii şapte ani. Creşterea economică din T1 a surprins pe toată lumea, depăşind şi cele mai opti­miste estimări ale analiştilor şi ale auto­ri­tăţilor. Acesta a fost al doilea cel mai rapid ritm de creştere al PIB din ultimii şapte ani, plasând România în topul ţărilor euro­pene. Consumul a avut contribuţia cea mai mare la creşterea economică din primul tri­mestru, iar investiţiile private au înre­gistrat şi ele o revenire, în timp ce expor­turile nete au avut o contribuţie negativă.

Anul trecut, economia a făcut un salt de 2,8%, peste aşteptări, ascensiunea PIB fiind susţinută atât de cererea externă, cât şi de revenirea cererii interne, în timp ce contribuţia agriculturii a fost modestă. Industria a fost anul trecut motorul economiei susţinând alături de comerţul cu amănuntul creşterea PIB.

Economia va creşte în perioada 2015-2017 cu peste 3% anual, iar în 2018 avansul PIB va ajunge la 4%, consumul intern şi investiţiile urmând să fie principalele motoare, potrivit Programului de convergenţă transmis la Bruxelles. În scenariul aplicării măsurilor de relaxare fiscală, creşterea economică va depăşi 4% începând cu 2016 şi va ajunge la 4,8% în 2018.

Pe parcursul ultimilor şase ani de la izbucnirea crizei economice, România a înregistrat o creştere economică de peste 3% doar în 2013, ascensiunea PIB fiind atunci de 3,4%.

Opinii analişti