Exporturile au urcat în S1 la 27 mld. euro şi ar putea atinge un nou maxim istoric
Exporturile au făcut în iunie un salt de 12,4% faţă de aceeaşi lună de anul trecut, la 4,7 mld. euro, acesta fiind cel mai rapid ritm de creştere din ultimele 18 luni. Pe ansamblul primului semestru (S1) creşterea exporturilor a fost de aproape 6%, la 27 mld. euro, ascensiunea fiind influenţată în principal de creşterea vânzărilor în Uniunea Europeană. Importurile au continuat să crească mai rapid decât exporturile, stimulate de creşterea cererii interne, avansul fiind de 7% în S1, la 30,3 mld. euro. În aceste condiţiii, deficitul comercial s-a adâncit la peste 3 mld. euro. Exporturile ar putea să depăşească în acest an maximul din 2014, de 52,5 mld. euro, în condiţiile în care economiile din zona euro, principalii parteneri comerciali ai României, dau semne de redresare, iar la jumătatea anului nivelul exporturilor a ajuns la 27 mld. euro. Însă importurile cresc mai repede decât exporturile, iar dacă tendinţa va continua, exportul net va avea o contribuţie negativă la creşterea economică din acest an. Iar deficitul comercial se va adânci, în condiţiile în care creşterea consumului nu este ancorată în oferta internă, ci în importuri.
Consumul, în ascensiune
Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator pentru consumul populaţiei - avea la jumătatea anului un avans de aproape 5% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, pe serie brută. În iunie, consumul a crescut cu aproape 8% faţă de aceeaşi lună din 2014. Avansul a fost susţinut aproape exclusiv de vânzările de alimente, care au avansat cu 22%. La polul opus, cifra de afaceri a retailerilor de produse nealimentare - mobilă, electro-IT, cosmetice, haine sau medicamente - a postat un plus de 1%, iar vânzările de carburanţi au avut o evoluţie similară, respectiv plus 1,3% Creşterea comerţului alimentar a fost susţinut de reducerea TVA de la 24% la 9% şi de vremea caldă care a impulsionat vânzările anumitor categorii de bunuri precum apa minerală, berea sau îngheţata. Trendul ascendent a fost confirmat de jucătorii din piaţă - producători şi retaileri - însă cifrele vehiculate de aceştia sunt mai mici, avansul fiind mai „temperat“. Creşterea de 22% a vânzărilor de alimente, deşi statistică, aminteşte de anii de boom când consumul „galopa“ şi era principalul motor de creştere a economiei. Odată ce criza economică a început să-şi facă simţită prezenţa, începând cu 2009, cifrele „au intrat la apă“, iar salturile uriaşe au rămas doar o amintire. De altfel, în perioada 2009-2012, INS anunţa scăderi ale cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul lună de lună. O uşoară revenire a apărut în 2013, însă creşterile erau timide, de doar o cifră, şi de multe ori trendul pozitiv a fost întrerupt de scăderi, mai ales la vânzările de alimente. Anul trecut a fost primul de după 2008 când apetitul pentru mâncare, băuturi şi ţigări a revenit, cu plusuri de peste 10%.
Motoarele industriei continue să tureze, dar lent
Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a dat semne de oboseală în al doilea trimestru, astfel că pe ansamblul primului semestru creşterea a fost de doar 2,3% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Evoluţia a fost susţinută în principal de cererea externă. Pe serie ajustată sezonier creşterea a fost de 3,1%. Industria a fost unul dintre principalele motoare ale economiei în primul trimestru, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB de 4,3%, iar cifrele indică faptul că şi în trimestrul al doilea a contribuit la creşterea economică. Ascensiunea producţiei industriale a fost susţinută de creşterea industriei prelucrătoare, cu 2,9%, în timp ce industria extractivă şi producţia de energie şi gaze au fost în teritoriu negativ, potrivit datelor INS. Anul trecut industria a avut cea mai importantă contribuţie la creşterea economică, aducând două treimi din avansul PIB de 3,5%, iar al doilea motor de creştere a fost agricultura, datorită producţiei agricole excepţionale.
Construcţiile cresc cu 10%
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primul semestru cu peste 10% faţă de primele şase luni ale anului anterior, cele mai importante avansuri fiind înregistrate de nerezidenţial (un plus de 16,3%) şi rezidenţial (creştere de 12%). Pe de altă parte, construcţiile inginereşti, sau de infrastructură, au consemnat o creştere modestă, de doar 0,8% în primele şase luni ale acestui an. În iunie, lucrările de construcţii au crescut cu 13,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, susţinute în principal de construcţia de clădiri nerezidenţiale, arată datele ajustate în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Volumul de lucrări rezidenţiale, unul dintre principalele motoare ale pieţei construcţiilor în prima parte a acestui an, a scăzut în luna iunie cu 24,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, rezidenţialul pierzând din avânt. Revenirea construcţiilor este cu atât mai importantă cu cât acest sector poate susţine creşterea economică. Anul trecut construcţiile nu au avut nicio contribuţie la creşterea economică a României. Sectorul construcţiilor a ajuns în 2014 la minimul ultimilor şapte ani, adică doar 8,9 miliarde de euro, potrivit datelor Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). O serie de jucători din această industrie s-au confruntat cu probleme în contextul în care proiectele de construcţii au fost mai puţine, atât cele finanţate de către stat, cât şi cele făcute pe bani privaţi.
Bugetul, pe excedent
Bugetul a fost ţinut sub control în prima jumătate a anului. În primul semestru s-a înregistrat un excedent de 4,2 mld. lei (0,6% din PIB), obţinut în principal din tăierea cheltuielilor programate, în special a investiţiilor. Este pentru prima dată de la integrarea României în Uniunea Europeană când se înregistrează excedent bugetar în primul semestru al anului. Ministerul Finanţelor a bugetat iniţial pentru primul semestru o ţintă de deficit bugetar de 12,9 mld. lei. Veniturile bugetului consolidat au fost de 110,6 mld. lei, în creştere cu 10,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Cheltuielile au crescut în primul semestru cu doar 2,5% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014 ajungând la 106,4 mld. lei. Sumele cheltuite au fost cu 16% sub nivelul programat. Spre investiţii au ajuns în primele şase luni din an doar 3,8 mld. lei, cu 20% mai puţin decât în S1 2014, după ce 2014 a fost cel mai prost an pentru investiţiile statului din ultimii nouă ani.
Investiţiile străine directe dau semne de redresare
Investiţiile străine directe au continuat să crească în primul semestru şi s-au apropiat la sfârşitul lunii iunie de 1,7 mld. de euro, nivelul fiind în creştere cu aproximativ 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au ajuns la 943 mil. euro, iar creditele intragrup au totalizat după şase luni
716 mil. euro (net). Volumul ISD-urilor reflectă atractivitatea mediului de afaceri autohton, dar şi percepţia investitorilor străini, evoluţia economiei fiind unul dintre indicatorii analizaţi. România este dependentă de capitalurile străine pentru finanţarea deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar, dar şi pentru rostogolirea datoriei externe. În primul semestru contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 285 mil. euro. Sumele aduse de investitorii străini în România au fluctuat de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fiind în pas cu trendul economiei. Până la izbucnirea crizei financiare şi economice mondiale, investiţiile străine directe (ISD) au crescut în salturi, cele mai consistente fluxuri fiind înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. Apoi, în 2009-2010, în timp ce economia se afunda în recesiune, au urmat căderi ale ISD-urilor, nivelul oscilând în jurul a 2 mld. euro, aproape de valoarea din 1998. Economia a revenit pe creştere în 2011, însă investitorii străini nu s-au grăbit să vină în România. 2012 a fost anul în care investiţiile străine directe nete au revenit pe creştere, urcând, surprinzător, pentru prima dată de la debutul crizei. În 2013 şi 2014 investiţiile străine au rămas la un nivel modest, sub 3 mld. euro. Industria a fost campioana atragerii de investiţii străine, dacă analizăm structura acestora în ultimii ani din punctul de vedere al orientării pe ramuri economice.
