Bancherii trebuie să se implice şi să susţină firmele româneşticu afaceri viabile pentru a ajuta la revenirea economiei, spuneNicolae Dănilă, membru în Consiliul de Administraţie al BNR şi fostpreşedinte al BCR, cea mai mare bancă locală.
El subliniază că în prezent nu se mai reînnoiesc creditele vechişi nu se mai acordă împrumuturi noi, iar acest blocaj poate duce laun "risc sistemic" dacă firmele se vor sufoca în lipsă definanţare, dar şi de cerere pentru bunurile sau serviciile lor.
"Discutăm de cum ieşim din criză şi cum relansăm activitateaeconomică şi aici băncile trebuie să îşi spună cuvântul. Fac unapel la adresa sistemului bancar, la o atitudine proactivă de aregândi activitatea de creditare, cum să relanseze creditul. Nu sereînnoiesc credite şi nu se acordă credite noi", a subliniatDănilă, 59 de ani. El are în spate o carieră de bancher comercialde 33 de ani, una dintre cele mai impresionante din sistemulbancar. A fost angajat imediat după terminarea facultăţii lasucursala Bucureşti a băncii americane Manufactures Hanover Trust(actualmente JP Morgan), devenind numărul doi în bancă. În 1999 afost numit administrator special al Bancorex, iar în 2000 a fostnumit la conducerea BCR, care preluase activele bune ale Bancorex.Ulterior, s-a ocupat de restructurarea operaţiunilor BCR în vedereaprivatizării, care s-a concretizat în 2006, când banca a fostpreluată de grupul austriac Erste.
"Trebuie să facem un segment clar din portofolii de firmelocale, să vedem care sunt viabile, au management şi au piaţă. Cumsă reclădim încrederea în sistemul bancar dacă neglijăm firmelecare pot să creeze locuri de muncă?", a afirmat Dănilă. Elsubliniază că băncile trebuie să îşi asume rolul de realizare aintermedierii financiare, iar gestionarea dezechilibrelor dintrescadenţele scurte ale resurselor atrase de la clientelă şiperioadele lungi de rambursare cerute la creditare cade în sarcinalor.
"Gap-ul (dezechilibrul - n. red.) dintre resursele atrase petermen scurt şi creditele pe termen lung se va menţine, dar trebuiesă exersăm acest management al riscurilor. Altfel, riscurile se voramplifica şi băncile nu îşi vor continua activitatea deintermediere." El spune că acum bancherii ar trebui să aibă viziunepe termen mediu.
În anii trecuţi, băncile au preferat să acorde credite învalută, deoarece puteau obţine cu uşurinţă fonduri de la acţionariidin străinătate, chiar şi cu maturităţi mai lungi. Peste 80% dinactivele din sistemul bancar sunt controlate de subsidiare alegrupurilor financiare străine. Dănilă subliniază că măsurileadministrative luate de BNR în perioada de creştere agresivă acreditării au avut efecte limitate.
Băncile au reacţionat însă brusc în toamna lui 2008 ladeteriorarea lichidităţii de pe pieţele internaţionale, iarsistarea finanţării a dus la o cădere abruptă a economiei în 2009,cu peste 7%. Acum, companiile nu mai au curaj să investească,pentru că nu mai au cerere, în condiţiile în care nici populaţia numai este dispusă să se împrumute. Pe fondul acestor incertitudinişi băncile rămân foarte reticente în a acorda finanţări.
Anghel, BCR: Vrem să dăm credite în lei, dar cererea epentru valută
Cererea clienţilor merge în continuare către împrumuturi învalută, iar modificarea acestui comportament cere timp şi bani,chiar dacă băncile încearcă acum să creeze produse de finanţare înlei, spune Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, cea mai marebancă locală. "Noi ne concentrăm asupra ofertei, dezvoltăminstrumente pe care să le vindem clienţilor. Dar trebuie modelatăşi cererea, iar asta cere timp. Creditarea în moneda naţională esteun obiectiv în condiţiile în care şi economia susţine aceastăevoluţie. Chiar dacă ne-am dori nu am găsi resursa disponibilă înmomentul de faţă pentru a acorda exclusiv credite în monedanaţională", a spus Anghel.
Economistul-şef al BCR a subliniat că cererea pentru credite învalută este determinată în principal de diferenţialul de dobândăconsistent între lei şi euro. "Nu putem să avem dobânzi mici la leiîn timp ce avem dezechilibre macro cronice, accentuate în aniielectorali. Dobânzile la lei nu pot să facă abstracţie de sănătateaeconomică a unei ţări. Doar BNR nu poate să corecteze la nesfârşitdezechilibrele din economie". Referindu-se la creditele în monedeexotice, Anghel a precizat că ceea ce s-a întâmplat cuîmprumuturile în franci elveţieni a fost o greşeală. "În Româniaacest «virus» a venit mai târziu. Cu toţii ne dorim mai multecredite în moneda naţională. Slavă Domnului nu mai discută nimenide valute exotice. Sper că această greşeală nu va mai firepetată".
Dumitru, Raiffeisen: Nu ar fi o tragedie dacă s-arinterzice creditele în valute exotice - franc şi yen
Creditarea în valute exotice - cum sunt francul elveţian sauyenul japonez - ar putea fi chiar interzisă prin reglementăriadministrative, în timp ce creditul de consum în euro ar putea fimult restricţionat fără să fie o tragedie, spune Ionuţ Dumitru,economistul-şef al Raiffeisen Bank. "La ipotecare lucrurile suntmai sensibile. Cel care se împrumută ar trebui să fie prevăzător,să-şi ia o marjă. Dar nu ai alternativă la creditarea în valută", aprecizat Dumitru. Însă, în ceea ce priveşte creditele în valutăpentru consum el a precizat că ar trebui să existe standarde mairestrictive. Dumitru a adus în discuţie gradul redus de dezvoltareal pieţei creditului în moneda locală în condiţiile lipsei uneisurse de finanţare adecvate. "Cu depozite la o lună şi trei lunipreponderente nu poţi să faci creditare ipotecară." Creditele petermen lung în lei sunt în prezent de zece ori mai mari decâteconomiile pe termen lung, ceea ce arată că nu există potenţial decreştere, spune Dumitru. "Trebuie să stimulăm economisirea petermen lung în monedă locală. O stimulare fiscală a unor depozitepe scadenţe mai lungi, de unul - doi ani, ar fi o soluţie. Pentru astimula încrederea în moneda naţională trebuie să avem politicieconomice coerente. Dacă avem, oamenii vor economisi şi vor luacredite în moneda naţională. Trebuie să avem o conlucrare afactorilor de decizie", a spus Dumitru.
Am încredere în leu. Am ţinut şi voi ţine grosuleconomiilor în lei
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat ieri că are încredereîn moneda naţională şi va păstra în continuare cea mai mare parteaa economiilor în lei. "Am încredere în leu. Am ţinut şi voi ţinegrosul economisirilor în lei. Faptul că acum nu mai am economisiriîn lei este o decizie din motive familiale, a trebuit să rambursezun credit în lei şi practic nu mai am economisiri în monedănaţională. Lucrul pare minor, dar ştiu cum se poate inflamapopulaţia dacă se conturează o asemenea idee. Bineînţeles căveniturile mele principale fiind în lei, acolo voi şi economisi înviitor". Faţă de toamna trecută, guvernatorul BNR şi-a redusdepozitele cu 372.000 de lei, echivalentul a circa 88.000 de euro,iar economiile în valută le-a diminuat cu 12.000 de euro şi aproape5.000 de dolari. În total, guvernatorul BNR şi-a redus economiilecu 444.000 de lei şi a rambursat anticipat un credit ipotecar lacare mai avea de achitat circa 580.000 de lei. Isărescu mai areeconomii de 19.000 de lei, echivalentul a 4.500 de euro, la care seadaugă 64.000 de euro şi aproape 5.000 de dolari. În toamna trecutăeconomiile guvernatorului erau împărţite 50% în lei şi 50% în altevalute. "Sub nicio formă mesajul acestei conferinţe nu este o lipsăde încredere în leu, ci dimpotrivă. Fac această precizare cu atâtmai mult cu cât în perioada actuală evoluţiile de pe piaţa valutarăau reinflamat pasiunile, abordările emoţionale şi nu cumva să seînţeleagă că noi nu avem încredere în leu. Vrem să transmitem unsemnal de încredere în moneda naţională."
Estimăm creşterea inflaţiei cu 3-4% din cauzaTVA
BNR estimează creşterea inflaţiei cu trei-patru puncte în urmamajorării TVA de la 19% la 24%, potrivit lui Cristian Popa,viceguvernatorul băncii centrale responsabil cu politica monetară."Avem estimări de creştere a inflaţiei în prima rundă de treipuncte şi ceva până la patru puncte şi ceva. Noutatea bună pe carenu am încorporat-o în scenarii este că, se pare, mai mulţivânzători cu importanţă - marile lanţuri de magazine - preferă săîncorporeze creşterea TVA şi să nu o transfere consumatorilor. Separe că marele element care acţionează în continuare în sensuldezinflaţiei este deficitul de cerere, care se va prelungi şi în2011", a spus Popa. Pentru anul acesta BNR are stabilită o ţintă deinflaţie de 3,5%, încadrată într-un interval de variaţie agreat deplus/minus un punct procentual. Înainte de majorarea TVA, bancacentrală estima că inflaţia se va situa la sfârşitul anului la3,7%, foarte aproape de ţinta asumată formal. FMI şi-a revizuit deasemenea propria estimare privind inflaţia, anticipând un nivel de7,9% la sfârşitul anului. Banca centrală nu are pârghii pentru ainfluenţa creşterea preţurilor ca efect direct al majorării TVA,însă încearcă să tempereze aşteptările inflaţioniste, pentru aevita intrarea într-o spirală de creştere. În ceea ce priveşteevoluţia creditării, Popa a precizat că ar fi de dorit pe lângă oprudenţă mai mare a sectorului privat şi a gospodăriilor şisectorul bancar să facă un efort mai mare de a-şi schimba profilulastfel încât să se uite în primul rând la sectorul corporativproductiv şi la creditarea în lei.
Nu putem spune acum "Stop" creditului învalută
Creditarea în valută, una din principalele preocupări ale BNRîncă din anii de creştere rapidă a economiei, nu poate fi nici acumoprită brusc prin măsuri administrative, pentru că volumele suntmari, iar băncile nu au suficienţi lei pentru a acoperi acest golde finanţare, spune Ion Drăgulin, directorul Direcţei StabilitateFinanciară din BNR. "Iniţiativele noi de descurajare a credituluiîn valută trebuie să ţină cont de volumul mare al creditului, nuputem să spunem stop astăzi, trecem totul pe lei. Creditele învalută reprezintă o parte semnificativă a portofoliilor băncilorromâneşti, precum şi din datoriile acumulate de sectorul privat", aspus Drăgulin în cadrul unui seminar organizat la BNR. Principalaproblemă este că economia românească nu generează suficienteresurse pe termen lung în lei. Practic, băncile au utilizateconomisirea externă, în valută, pentru a acoperi cererea internăde finanţări pe termen lung. Creditul în valută reprezintă peste60% din creditul acordat sectorului privat şi este singurul carecreşte şi în perioada actuală. Drăgulin a amintit şi de asimetriaimportantă în privinţa maturităţilor între activele şi pasivele înlei şi valută. "Este o preocupare serioasă problema creditului învalută. Riscul de credit asociat portofoliului în valută este încreştere. Creditul în lei a generat o rată a neperformantelor mairidicată". Totodată, Dragulin a precizat că noile reglementăritrebuie gândite şi implementate comprehensiv la nivelul UE, pentrua evita arbitrajul de reglemantare din partea jucătorilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
