Dincolo de nivelul dobânzilor la credite, cerinţele şi mai ales modul cum sunt evaluate garanţiile (la 50% din valoarea lor, ceea ce este de neacceptat), antreprenorii români aduc în discuţie şi modul de evaluare şi tratament al clienţilor de către bancheri, percepţia fiind că toţi sunt băgaţi în aceeaşi oală, şi cei bun-platnici, şi cei răi.
„De ce nu sunt dobânzi diferite? De ce se cere aceeaşi dobândă şi când aduci în garanţie un activ imobiliar şi când vii cu cash colateral. De ce nu faceţi analize individuale, iar cei care sunt clienţi buni să aibă tratamentul adecvat“, a spus Mircea Matei.
Ion Alexandru, un antreprenor cu activităţi în transporturi, care activează în economie de peste 20 de ani, spune că băncile trebuie să se profileze pe sectoare şi domenii de activitate ca să înţeleagă clienţii şi să evalueze în funcţie de ce business au şi nu să îi pună pe toţi la grămadă. „Nu am găsit nicio bancă în România care să fie specializată în ceva. Trebuie să vă profilaţi.“
Antreprenorii cer ca băncile să îşi angajeze consultanţi din diferite sectoare economice, astfel încât când discută despre businessul unui client să înţeleagă cum funcţionează afacerea, care este riscul, care sunt garanţiile şi care este piaţa.
„Nu am întâlnit nicio bancă care să vină la discuţii cu aceşti consultanţi. Dacă i-ar avea, ar câştiga şi banca, şi noi. Câţi bancheri vin din business. Când mergem la bancă parcă vorbim limbi diferite. Dumneavoastră nu înţelegeţi ce facem noi, iar noi suntem frustraţi, nervoşi“, a menţionat o antreprenoare.
Bogdan Neacşu, vicepreşedintele pe corporate al Volksbank, recunoaşte că băncile nu au fost pregătite în perioada de boom pentru a evalua businessurile clienţilor în mod diferit şi din această cauză au apărut creditele neperformante.
„Noi ne-am învăţat lecţia. Încercăm să ne schimbăm, încercăm să înţelegem business-ul fiecărui client, vrem să dezvoltăm relaţii pe termen lung, şi din acest motiv nu mai stăm în birouri“, a menţionat el.
El spune că banca vrea să îşi asume mai multe riscuri, respectiv să crediteze din nou, pe baze mai profesioniste. „Există multă lichiditate în piaţă, iar dacă noi nu facem nimic, iar voi nu riscaţi, nu investiţi din nou în companiile voastre, aceşti bani vor pleca din ţară“, a menţionat Neacşu.
O altă problemă ridicată de Sandu Ion, un antreprenor în agricultură din Târgovişte este faptul că nu sunt bănci în România specializate în acest sector şi din acest motiv finanţarea o fac alte companii, respectiv marii traderi. „Agricultura suferă din acest punct de vedere, pentru că băncile nu finanţează ele acest sector“, a menţionat el.
Cei şase ani de criză, şi mai ales lipsa unui orizont, îi determină pe antreprenori să fie mult mai reticenţi în a se angaja în noi investiţii, cu credite de la bancă. În acest moment companiile economisesc mai mult decât iau credite, ceea ce afectează activitatea economică, pentru că banii nu circulă, nu se fac noi angajări, iar percepţia privind evoluţia economiei este proastă.
„Încrederea este un indicator foarte important în economie, deşi nu are o unitate de măsură clară. Dar ne putem uita la anumite semnale din piaţă: inflaţia este la un nivel minim istoric, dobânzile la credite au scăzut, BNR a redus dobânda şi poate o va mai reduce încă o dată, cursul este stabil, fără variaţii majore. Ce ne mai trebuie acum este un pic de curaj pentru a relua din nou investiţiile, şi voi şi noi şi băncile“, a menţionat Romulus Andrei, directorul departamentului de finanţări structurate din Volksbank.
Prahova este pe locul şapte în România din punct de vedere al puterii economice a business-ului local, cu o cifră de afaceri totală de 7,5 miliarde de euro la finalul lui 2012. În judeţul petrolier al ţării activează 22.000 de firme, care au 170.000 de angajaţi. Salariul mediu net este de 1.527 de lei (mai 2014), cu 9% mai mic decât cel pe economie. Principalii cinci angajatori din Prahova sunt două companii private – Lidl Discout şi Yazaki – şi trei de stat – Poşta, Spitalul Judeţean şi Electrica Distribuţie.
Dacă Prahova şi Argeşul stau bine, Buzăul şi Dâmboviţa sunt judeţe care au rămas mult în urmă din punct de vedere economic, cu afaceri ale firmelor de 3,8 miliarde de euro, respectiv 2,3 miliarde de euro.
Ar fi fost mai bine dacă în criză ponderea capitalului românesc în sistemul bancar ar fi fost mai ridicată, iar deciziile de creditare şi susţinere a firmelor nu ar fi fost luate în altă parte?
„Nu cred că ar fi fost mai bine. Uitaţi-vă la Exim Bank, cât de greoi sunt“, a menţionat Adrian Băjenaru, directorul general al firmei Tanex, un business de 15 milioane de euro pe an.
El spune că se uită la doar la costul creditului, fiindu-i indiferent ce bancă îl dă. „Nu vreau altceva decât să am un cost competitiv şi să fie la fel cu cel pe care îl au competitorii mei“, a menţionat el, a cărui firmă activează şi în industria textilă, realizând uniforme pentru Air France sau Lancome.
Ion Lixandru, transportator: „Eu trebuie să fiu optimist, pentru că am credit până în 2020. Dacă nu merg înainte, sunt mort“
Una dintre problemele comune ale antreprenorilor locali este lipsa forţei de muncă specializată, care a fost distrusă prin închiderea şcolilor profesionale şi mai ales faptul că statul nu încurajează deloc, prin facilităţi fiscale, pregătirea pe care trebuie să o facă firmele cu angajaţii. Nu avem niciun avantaj fiscal dacă pregătim angajaţii, eu îi şcolesc şi după aceea mă trezesc că mi-i ia o multinaţională, a menţionat Ion Lixandru. „Statul trebuie să corecteze legislativ investiţiile pe care le fac eu cu pregătirea şi cu locurile de muncă. Poţi lăsa să plece angajaţii, dar să îi vând eu, ca la fotbal, ca să îmi recuperez investiţia“, a menţionat el.
Mircea Matei de la Faxmedia Consulting spune că programele europene Posdru sunt ca o frecţie la un picior de lemn şi nu ajută deloc companiile şi implicit economia.
Cum vedeţi viitorul economic al zonei Prahova? „Trebuie o colaborare între noi şi autorităţile locale“, a menţionat un antreprenor. Trebuei să avem şi investiţii străine majore, cum este Dacia, dar trebuie să avem şi IMM-uri, pentru că ei angajează cei mai mulţi oameni, a menţionat un alt antreprenor. Pentru acest lucru avem nevoie de stabilitate, predictibilitate şi mai ales statul să nu ne încurce, a adăugat un altul.
Euroacciza şi taxa pe stâlp a lăsat urme destul de adânci în mintea antreprenorilor. „Uitaţi-vă cum a scăzut consumul de combustibil după introducerea euroaccizei, a menţionat transportatorul Ion Lixandru.
Volksbank, o bancă percepută mai mult de retail, încearcă să se facă cunoscută şi pe piaţa de corporate, în special la nivelul întreprinderilor mici şi mijloci. „Avem nevoie de investiţii străine, pentru că ele ne aduc know-how şi pieţe de desfacere, dar trebuie să ne dezvoltăm şi trebuie să discutăm şi cu antreprenorii locali, care dau o mai mare stabilitate economiei. De aceea suntem noi aici“, a menţionat Bogdan Neacşu.
Cum vedeţi economia României la anul şi în anii care vin? „Eu trebuie să fie optimist, pentru că am credit până în 2020. Dacă nu merg înainte sunt mort, a menţionat Lixandru.
