Cotatiile dobanzilor pe piata interbancara s-au deconectat ieri de la indicatorii de referinta publicati de BNR, situandu-se la niveluri de 10% pentru sumele atrase si 70% pe an pentru sumele plasate, in a doua zi dupa intrarea in vigoare a plafonului pentru rata ROBOR de 17,81%, iar volumul tranzactiilor a continuat sa scada.
Banca centrala a publicat indicatorii ROBID/ROBOR la nivelul de 14,05%-17,8% pe an pentru toate scadentele de plasamente cuprinse intre o zi si o luna. Nivelul ratelor medii de dobanda (ROBID/ROBOR) este calculat pe baza cotatiilor afisate de zece banci importante din sistem intr-un interval de 15 minute inainte si dupa ora 11.00. Potrivit reglementarilor care au intrat in vigoare saptamana aceasta, daca nivelul ROBOR calculat depaseste plafonul de 17,81% pe an, BNR poate stabili din oficiu ratele ROBID/ROBOR la nivelurile de 6,25%-14,25% pe an, adica dobanzile la facilitatile de depozit, respectiv de credit oferite bancilor de autoritatea monetara.
In ultimele doua zile, tranzactiile din piata s-au derulat insa la rate mult mai ridicate, dupa cum afirma dealerii. Ei spun ca bancile au continuat sa plateasca dobanzi chiar si de 50% pe an pentru a atrage depozite pe o zi. Prin plafonarea ROBOR, BNR a urmarit sa previna transferul direct al cresterii dobanzilor de pe piata pe seama clientilor care au credite in lei indexate la aceasta referinta. Ieri lichiditatea pietei a coborat puternic, iar dealerii au cotat cu diferente foarte mari intre ratele pentru atragerea de depozite pe o zi - la 10% pe an si cele cerute pentru acordarea de imprumuturi - de pana la 70% pe an, ceea ce indica o aversiune fata de derularea de tranzactii.
"Cand vedem indicatorul ROBOR la 17,8% pe an este clar ca tranzactiile se deruleaza la dobanzi mai ridicate. Doar cand indicatorul va cobori sub aceste niveluri va fi un barometru al pietei", remarca Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. El noteaza ca desi volumele tranzactionate sunt foarte mici, nivelurile ridicate de dobanda sunt executate in cadrul operatiunilor. "Deja suntem in a doua saptamana cu dobanzi de 50% pe an pe piata interbancara, iar prelungirea acestei situatii poate fi periculoasa. Reducerea rezervelor minime la lei este un pas in concordanta cu necesitatile pietei interbancare", subliniaza Anghel.
"Indicatorii ROBID/ROBOR calculati miercuri au fost de 14,2%-18,2% pe an, iar conform datelor BNR s-au tranzactionat 785 de milioane de lei la o rata medie de dobanda de 31,98% pe an", remarca Ciprian Dascalu, trader la Millennium Bank.
In precedentele cinci sedinte media zilnica a fost de 1,1 miliarde de lei. In septembrie, volumul mediu zilnic tranzactionat a fost de 2,2 mld. lei.
Ramane de vazut daca decizia BNR de a reduce rezervele minime la lei va asigura suficiente lichiditati pentru a tempera dobanzile. Cererea de lichiditati va fi alimentata in perioada urmatoare si de Ministerul Finantelor, care trebuie sa-si acopere cheltuielile de sfarsit de an.
Desi BNR incurajeaza bancile sa apeleze la facilitatea de credit lombard, prin care ofera la lei o dobanda de 14,25% pe an, ratele la care se deruleaza tranzactiile raman ridicate, ceea ce denota o lipsa de lichiditati. Multe dintre bancile mici nici nu au in portofoliu titluri de stat, astfel ca nu au acces la facilitatea oferita de BNR, pentru care sunt necesare astfel de garantii. Totodata, bancile mari, care au titluri si ar putea sa obtina lei pe care sa ii redistribuie in piata si-au atins deja limitele de expunere fata de jucatorii care au nevoie de fonduri.
Pe de alta parte, cererea de lei este alimentata de jucatorii straini. O parte din pozitiile contra leului asumate de speculatori in atacul esuat de la inceputul lunii sunt inca deschise si trebuie refinantate.
Pe langa acestia mai sunt si entitatile care au facut plasamente in obligatiunile in lei emise in ultimii ani pe plan international si care trebuie sa isi refinanteze aceste pozitii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
