Beneficiarii programului de finanÅ£are cu fonduri europene a infrastructurii de transport (POS-T) pentru perioada 2007-2013 nu au depus cereri de rambursare „consistente“ în prima juÂmătate a anului, astfel că gradul de abÂsorbÂÅ£ie a banilor europeni a fost mai redus decât Å£inta propusă pentru primele ÅŸase luni ale lui 2014, a declarat ieri Cătălin Costache, director al direcÅ£iei programare al AutoriÂtăţii de Management pentru Programul OpeÂÂraÂÂÂÅ£ional Sectorial Transport (AMPOST), în cadrul conferinÅ£ei „Mediafax Talks about Transport & Logistics“.
„Pentru 2014, Å£inta de absorbÅ£ie este de 1,1-1,2 miliarde de euro. SituaÅ£ia absorbÅ£iei în semestrul unu nu este însă îmbucuÂrătoare. Doar 30% din Å£inta propusă a fost realizată. Cauza este performanÅ£a foarte slabă a circuitului lucrărilor, avizărilor, plăţilor ÅŸi rambursărilor. BeneÂficiarii proÂgraÂmului nu au depus cereri de rambursare consistente“, a spus Costache.
CNADNR ÅŸi CFR SA sunt principalii beneficiari ai POS-T, circa 95% din aloÂcările acestui program îndreptându-se către cele două companii, potrivit lui Costache.
Dacă la începutul anului acesta ramÂbursările totale de la Comisia Europeană pe POS-T se ridicau la 876 de milioane de euro, la finalul lunii iunie acestea crescuseră la 1,412 miliarde de euro, potrivit datelor de la Ministerul Fondurilor Europene. Pentru anul acesta plafonul de decomitere (suma pentru care România este obligată să transmită la Bruxelles cereri de rambursare pentru lucrările efecuate pentru a nu pierde bani) este de 690 de milioane de euro, potrivit lui Costache.
O situaÅ£ie dificilă o are CNADNR, care ÅŸi-a propus anul acesta să absoarbă în total, prin Fondul de Coeziune ÅŸi prin Fondul European de Dezvoltare Regională, circa 1,9 mld. lei (432 mil. euro). La finalul priÂmelor cinci luni ale acestui an însă, statul român a autorizat transmiterea către BruÂxelles a unor cereri de rambursare de doar 103 milioane de lei (23 mil. euro), potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la AMPOST.
ÃŽn România au fost finalizaÅ£i până acum 215 kilometri de autostrăzi finanÅ£aÅ£i ÅŸi din fonduri europene. Printre proiectele finaÂlizate ÅŸi cu bani europeni (contribuÅ£ia naÅ£ională este de 15% ca regulă generală) se numără ÅŸi autostrăzi care au beneficiat de bani nu doar de la UE, ci ÅŸi din alte surse, precum Banca Europeană de InvestiÅ£ii, aÅŸa cum sunt Arad - TimiÅŸoara ÅŸi Cernavodă - Medgidia - ConstanÅ£a.
România a atras până la finalul lunii iunie doar o treime din cele 4,3 mld. euro pe care Comisia Europeană le-a alocat pe proÂgramul de finanÅ£are cu fonduri euroÂpene a infrastructurii de transport (POS-T) pentru perioada 2007-2013. DeÅŸi sunt într-o cursă contra cronometru, în care mai poate atrage celelalte 2,9 mld. euro disponibile doar până la finalul lui 2015, autorităţile au autorizat ceÂreri de rambursare a banilor europeni de doar 53 mil. euro în primele cinci luni ale anului. „În mod clar, restul de absorbit trebuie să se realizeze anul acesta ÅŸi anul viitor pentru a ajunge la 100% absorbÅ£ie. Este o Å£intă foarte dificilă. (…) Greu este în anul 2015, când absorbÅ£ia trebuie să fie peste două miliarde de euro“, a mai spus Costache.