Economia României a avansat cu 6,5% în prima jumătate din 2021 prin comparaţie cu perioada similară din 2020, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În trimestrul al doilea din 2021 creşterea a fost de 13%, prin comparaţie cu T2/2020, cel mai negru trimestru pentru economia României din istoria consemnată de statistică. Analiştii economici sunt de părere că datele arată bine, în linie cu aşteptările, însă rămân semne de întrebare privind supraîncălzirea economiei: deficitul comercial creşte puternic (peste 20 mld. euro în 2021) trăgând după el deficitul de cont curent, în vreme ce deficitul bugetar rămâne la nivelul prognozat ca pondere în PIB (7,1%), însă, în termeni nominali, guvernul vrea să-l crească cu 3 mld. de lei la rectificarea bugetară, până la 83 mld. lei.
„Creşterea este în linie cu aşteptările aş spune, uşor sub aşteptări (evoluţia economiei – n. red). Aşteptările erau în jur de 14, 14 şi ceva. Este o creştere care vine după un T2/2020 foarte slab; avem un efect de bază foarte puternic. Nu trebuie să ne entuziasmeze această cifră, nu este cazul. Suntem în proces de revenire faţă de căderea de anul trecut“, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari, spune că avansul economic al României aduce deficite în creştere – deficitul bugetar şi de cont curent – iar dacă aversiunea la risc pe pieţele financiare externe creşte, statul va avea probleme de finanţare: „Creşterea economică a venit la pachet cu deficitul de cont curent – un plus, la cinci luni, de peste 80% faţă de primele 5 luni ale anului anterior“.
Aurelian Dochia, profesor universitar de economie, spune că este o creştere bună, dar se întreabă dacă nu cumva economia României se supraîncălzeşte.
„Întrebarea este dacă evoluţia este sustenabilă şi dacă există vreun pericol din dezechilibrele pe care le vedem că le antrenează chiar şi această evoluţie bună a economiei. Avem nişte dezechilibre în creştere, în primul balanţă de plăti externe şi deficitul public“.
Economistul Dragoş Cabat: „Până la urmă avem o revenire în «V», nu în W“ (creştere, urmată de o nouă cădere – n.red.) cum credeau mulţi economişti şi nici măcar în formă de radical (creştere şi apoi o plafonare a acesteia înainte de recuperarea pierderilor – n. red.), cum credeam eu. Însă, abia în 2022, vom avea o imagine clară a cursului economiei, după ce efectul de bază al căderii din 2020 se va fi estompat“.