Ministerul Finanţelor caută să îm pru mute 4,6 mld. lei (puţinpeste un miliard de euro) de la bănci în iulie, în condiţiile încare doar pentru a rambursa titluri care vor ajunge la scadenţăluna aceasta are nevoie de circa 3 mld. lei. Pe lângă aces tea,statul mai trebuie să ramburseze şi 700 mil. euro, în contul unoreuroobligaţiuni care ajung la scadenţă. Se anunţă astfel o luptădură pentru randamente, după ce în iunie Trezoreria şi-a per mis să"forţeze mâna" băncilor, menţinând ran da mentele la lei sub 7% pean, însă cu costul de a atrage doar un sfert din suma programată.Încă de luna trecută ministrul finanţelor, Sebas tian Vlă descuvorbea de presiunile din partea băn cilor, care cereau randamentede peste 7% pe an. Între timp situaţia s-a com plicat, Curtea Consti tu ţională respingând măsu ra de tă ie re a pen si ilor, ceeace a dus la nevoia de a ma jora TVA de la 19% la 24%, care loveşteînsă di rect în eco no mie. Dacă nu apare ceva nepre vă zut, con ducerea FMI ar trebui să aprobe a cincea tran şă din îm prumut, decirca 900 mil. euro. Aceşti bani se duc însă în rezerva BNR, iarFinanţele trebuie să găsească fonduri de pe piaţă. Singurul ajutorpentru Finanţe ar putea să vină de la BNR, care ar putea să lasemai mulţi lei pe piaţă pentru a ţine dobânzile jos. BNR este însăacum într-o situaţie dificilă, pentru că trebuie să facă faţă şipresiunilor de depreciere a leului. "Cât de sus va urca randamentulla titluri de stat depinde de evoluţia cursului, de cât de mult sedepreciază leul. Dacă vor exista presiuni pe curs şi se va ajungela 4,4 sau 4,5 lei pentru un euro, randamentele la titluri ar puteasă urce la 8-9%. Dacă nu, banca centrală va încerca să laselichidităţi în piaţă să se împrumute şi Ministerul Finanţelor", acomentat un dealer.
Finanţele mai au de rambursat luna aceasta şi 700 mil. euro, încontul unei emisiuni de euro-obligaţiuni care ajung la scadenţă.Teoretic, suma a fost deja acoperită prin emisiunea deeuroobligaţiuni din martie anul acesta, când statul a împrumutat unmiliard de euro, pe care FMI i-a cerut să îi păstreze într-unfond-tampon.
Pe piaţa valutară, euro s-a tranzacţionat ieri la 4,35-4,36 lei,în scădere faţă de miercuri, când atinsese chiar pragul de 4,4 lei.Deocamdată străinii sunt mai optimişti în privinţa leului decâtromânii şi vând valută, mizând că BNR nu va permite o depreciereconsiderabilă a cursului.
"Este doar o problemă de timp, mai devreme sau mai târziuMinisterul Finanţelor urmând să fie nevoit să plătească randamentemai mari", a spus sursa citată.
Finanţele trebuie să acopere un deficit bugetar din ce în ce maimare. În luna mai majorarea cheltuielilor bugetare şi continuareadeclinului veniturilor au adâncit deficitul cu încă 4 mld. lei (1mld. euro), la 3,1% din PIB. Până acum, diferenţele au fostacoperite prin amânarea unor cheltuieli, datoriile statului cătremediul privat continuând să crească.
Licitaţiile pentru titluri de stat au eşuat în iunie, Finanţele"luptându-se" cu băncile în condiţiile în care acestea au cerutrandamente mai mari la titlurile de stat, de peste 7% pe an, dupăce în aprilie reuşi seră să preseze în jos randamentele, chiar sub6%. Practic statul nu a reuşit în iunie să împrumute nici măcar unsfert din suma planificată de 4,6 mld. lei, deşi a plătitrandamente de până la 7% pe an, în creştere faţă de lunileprecedente. Suma atrasă nu acoperă nici măcar volumul titlurilorajunse la scadenţă, de circa 1,7 miliarde de lei. Trezoreria areuşit să plaseze în iunie titluri la randamente mai mici decâtcele la care se tranzacţionau maturităţi si milare pe piaţasecundară, însă volumele au fost mult mai mici decât celeplanificate.
Poziţia inflexibilă a Trezoreriei în faţa majorărilor de dobânzicerute de bănci poate fi justificată prin existenţa unuifond-tampon de circa un miliard de euro constituit la recomandareaFMI pe seama emisiunii de eurobonduri din martie.
Pe de altă parte, nici băncile nu au alte oportunităţi având învedere că ezită să reia creditarea, iar la BNR primesc pentrudepozitele pe o zi dobânzi de 2,25% pe an.
Ministrul finanţelor Sebastian Vlă descu a afirmat recent că înprezent nu există o problemă de lichiditate. "Avem în continuare unbuffer pe care l-am constituit la începutul anului care nu s-aepuizat. Urmează să plătim tot ceea ce avem de plătit în modcurent".
Deşi băncile au avut exces de lichidităţi, au ezitat să blochezesumele pe perioade lungi în titluri de stat, în condiţiile în careBNR a încercat în ultimii ani să contracareze presiunile de cursprin ajustarea lichidităţii pe piaţa monetară. Având în vedere căbăncile au resurse atrase pe perioade scurte, plasamentele ladobânzi fixe pe perioade mai lungi presupun asumarea unui risc dedobândă.
Atunci când nu există lichidităţi pe piaţă, băncile apelează laBNR pentru credite de refinanţare, utilizând titlurile deţinute cagaranţii.
Ce spun administratorii de fonduri depensii
Titlurile de stat sunt principalul instrument de investiţiepentru fondurile de pensii, cu o pondere de aproape 70% în activultotal.
Mihai Coca - Cozma, director general Alico Pensii, a declaratcă, deşi piaţa cere dobânzi mai mari, din lipsa de alternative vaîmprumuta statul la dobânzile pe care acesta este dispus să leplătească. "În momentul de faţă există o lichiditate crescută pepiaţă în condiţiile în care investitorii nu au prea multeoportunităţi de a investi. Este de asemenea clar că statul are încontinuare nevoie de bani şi el va continua să împrumute de lainvestitori, dar nu la dobânzi sensibil mai mari de 7-7,25%".
La rândul lui, Crinu Andănuţ, directorul general alAllianz-Ţiriac Pensii, nu se aşteaptă la o creştere a randamentelortitlurilor de stat, având în vedere certitudinea primiriiurmătoarei tranşe de la FMI, de circa 900 mil. euro. "Lucrurile vorarăta mai bine după ce primim următoarea tranşă de la FMI.Deprecierea leului este controlată de BNR, în plaja de 4,3-4,4lei/euro. Nu cred că există presiuni externe".
Investitorii şi mai ales fondurile de pensii şi companiile deasigurări au nevoie de o corelare între durata activelor şi cea aobligaţiilor, deci de titluri pe termen lung. "Totuşi, este greu săceri bani pe termen lung, pentru că riscul este în creştere şi nuştii care sunt perspectivele", a spus Coca-Cozma.
În ceea ce priveşte scadenţele, dealerii apreciază că Finanţelevor încerca să emită pe termene cât mai scurte, în condiţiile încare pe termene mai lungi nimeni nu mai are încredere.
În iulie, Ministerul Finanţelor vrea să îm pru mute 4,65 mld.lei(peste 1 mld. euro) prin şapte emisiuni de titluri de stat pe piaţainternă, din care cea mai mare parte sunt cu maturităţi de până laun an. Trezoreria va încerca să atragă resurse şi printr-o licitaţie pentru obliga ţiuni la trei ani, de 500 mil. lei şi una deobligaţiuni la 10 ani, în valoare de 400 mil. lei. Suma totalăîmprumutată de Finanţe de la începutul anului prin vânzarea detitluri de stat este de 20,7 mld. lei.
Banii de la FMI merg de data aceasta în rezervaBNR
Tranşa a cincea din acodul stand-by negociat cu Fondul MonetarInternaţional (FMI), în valoare de 850 de milioane de euro, vamerge integral în rezerva valutară a BNR după ce o parte a baniloraferenţi tranşelor anterioare a fost transferată direct în contulTrezorerie statului pentru finanţarea deficitului bugetar.Acordarea tranşei urmează să fie aprobată de boardul FMI într-oşedinţă care va avea loc mâine. Rambursarea împrumutului, care vaîncepe în primăvara anului viitor, trebuie efectuată tot dinrezerva BNR. La sfârşitul lui mai rezerva valutară ajungea laaproape 32 de miliarde de euro, fiind în scădere uşoară faţă deluna anterioară.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
