ZF a încercat să afle de la antreprenori sauexecutivi greci cum se vede din interior situaţia unei ţări care decâteva săptămâni preocupă toate mediile internaţionale şi care seaflă în faţa celui mai dur program de austeritate în valoare de 28mld. euro care cuprinde tăieri de salarii, creşteri de taxe, dar şiun amplu program de privatizări.
"Restaurantele sunt mai goale, în magazine eîntr-adevăr mai pustiu, e un sentiment de tristeţe care măîncearcă.
Marii retaileri sunt mai feriţi, dar miciicomercianţi, magazinele de proximitate suferă cel mai mult", spuneJean Valvis, antreprenorul elveţian de origine greacă, cel care acreat mărcile Dorna şi LaDorna şi care a fost la Atena în urmă cudouă-trei săptămâni.
Valvis, care deţine grupul Valvis Holding,adaugă că urmăreşte foarte atent tot ce se întâmplă în Grecia, atâtpe internet - "analizele mai amănunţite" - cât şi prinsatelit.
"Mă îngrijorează măsurile care pun îngenunchi poporul grec, care duc la diminuarea consumului, dar carenu oferă şi perspectiva de reluare a creşterii. Oamenii pot acceptasă fie încărcaţi cu această nouă povară, dar trebuie să vadăluminiţa de la capătul tunelului. Or, eu asta aştept de la guvernulgrec să dea o perspectivă de reluare a creşterii pentru că lumea aajuns la un nivel «de apărare» în care restrânge consumul sauconsumă din resursele eco nomisite în trecut", adaugă omul deafaceri cunoscut pentru două exit-uri din afacerile Dorna în urmacărora a încasat de la Coca-Cola (Dorna) şi Lactalis (LaDorna) 120mil. euro. Jean Valvis mai aşteaptă ca guvernul să pună în aplicaremăsurile care vor diminua cheltuielile statului, în special pe celecu personalul din adiministraţie, "pentru că sunt încă zeci de miide funcţio nari publici neproductivi şi societăţi care ar fitrebuit închise de cel puţin 10-15 ani".
Şi Yiannis Alfieris, vicepreşedintele Camerei de Comerţ Greco-Române, spune că reducerile salariale aleangajaţilor de la stat se aplică de la un nivel de 2.000 deeuro/lună în sus şi că este "absolut normal" să se renunţe la unanumit nivel de confort.
"Cusiguranţă că oamenii sunt conştienţi de faptul că în ultimii ani auavut un nivel de trai foarte ridicat. Pe de altă parte, suntconştienţi că Grecia, fiind veriga slabă a unui sistem, trebuie săabsoarbă problemele acestuia. Omul de rând se abţine de la anumitecheltuieli şi în acelaşi timp îşi organizează următorul pas", a maispus Aliferis.
În opinia sa, deşi datele României suntcomplet diferite de cele ale Greciei, cu toate că şi România aaplicat măsuri de austeritate similare, reducerea unor cheltuielinejustificate în ambele cazuri poate da soluţii la problemelecomplexe cu care se confruntă economia unei ţări. "În mediul privatlucrurile nu stau chiar aşa cum le vedeţi pe străzile dinAtena.Este maigreu ca înainte, dar, de exemplu, businessul nostru a reuşit săcrească în toţi anii de criză.
Problema este de partea statuluicare trebuie să reducă numărul acestor bugetari. Este o pro blemăgravă, dar care va fi rezolvată. Situaţia se va detensiona", credeşi Dimitrios Sarantis, preşedintele producătorului de lactateOlympus.
Optimism afişează şi Jean Valvis,care spune că grecii sunt bun comercianţi, sunt creativi, au trecutşi prin situaţii mai grele decât cea actuală şi vor găsi cusigurantă soluţii, vor trece peste criză. Deşi spune că situaţiadin Grecia l-a întârziat cu exporturile de apă (Aqua Carpatica) şivin (Domeniile Sâmbureşti), deorece ştie că există un risc mare deneîncasare, omul de afaceri afirmă că are încredere în băncileelene şi că el "nu a mişcat nimic", pentru că există lichiditate,iar capitalul nu pleacă din România. "Consumul din Grecia este însămai afectat decât cel din România şi de asta am întârziat exportul,pentru că nu puteam face o lansare de brand pe o piaţă care scade."Parlamentarii greci au votat miercuri pentru adoptarea măsurilor deausteritate în valoare de 28 mld. euro, iar în cursul zilei de ieriparlamentul grec urma să voteze o a doua lege, care face posibilemăsuri bugetare individuale şi privatizarea unor active alestatului. Parlamentul Greciei a aprobat programul de austeritate,necesar pentru ca statul să primească 12 mld. euro, împrumutextern.
Grecia avea la sfârşitul anuluitrecut da torii de 328,5 mld. euro, sumă echivalentă cu 143% dinPIB, iar măsurile de austeritate adoptate ieri stabilesc că înurmătorii cinci ani grecii vor plăti taxe mai mari, iar angajaţiila stat îşi vor vedea salariile reduse şi cu până la30%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
