Guvernul a aprobat, în şedinţa de marţi, un număr de 38 de acte normative pentru organizarea ministerelor şi a altor instituţii publice, în urma cărora urmează să fie desfiinţate aproximativ 3.500 de posturi, potrivit unei centralizări realizate de ZF. Dar nu se ştie ce este cu aceste posturi – sunt ele posturi prevăzute în schemă şi neocupate de ani de zile, în condiţiile în care în instituţiile de stat a funcţionat regula „Un nou angajat la şapte plecări“, sau se fac disponibilizări?
„În notele de fundamentare ale acestor acte normative nu era precizat dacă sunt posturi vacante sau ocupate, aceste situaţii pot fi aflate de la fiecare minister sau instituţie în parte. În şedinţa de guvern nu s-a discutat acest aspect“, a spus Andrei Zaharescu, purtătorul de cuvânt al guvernului.
Săptămâna trecută, premierul Victor Ponta a avertizat că urmează o restructurare a aparatului administrativ central şi că, până la finalul acestui an, se vor desfiinţa 60.000 de posturi vacante şi se vor restructura circa 2.800 de posturi din ministere şi din Secretariatul General al Guvernului. De atâţia ani, de când criza a obligat aparatul de stat să-şi reducă dimensiunea (statul este un „om gras căţărat în spatele unui om slab, care este economia“ – aceasta a fost fraza cu care Traian Băsescu a anunţat redimensionarea aparatului de stat), nimeni nu a explicat de ce în instituţiile de stat sunt zeci de mii de posturi bugetate şi care nu sunt ocupate.
Potrivit informării de presă date de guvern în urma şedinţei de marţi, la nivel de instituţii cele mai multe restructurări se vor face în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (aflată în subordinea Ministerului Justiţiei), de unde vor fi desfiinţate circa 500 de posturi, în structurile acestei instituţii rămânând puţin peste 15.000 de angajaţi. Nu se ştie însă câte dintre aceste posturi reprezintă concedieri efective sau doar reduceri din schema posturilor vacante. Reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nu au răspuns solicitării ZF până la închiderea ediţiei. Potrivit datelor centralizate de ZF, de la Ministerul Justiţiei s-au tăiat cele mai multe posturi, aproape 670, atât din aparatul central, cât şi din cadrul altor instituţii din subordine (Registrul Comerţului, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, Administraţia Penitenciarelor).
Pe locul doi în topul instituţiilor de unde se desfiinţează cele mai multe posturi de la stat se află Ministerul Culturii, de unde se taie 420 de posturi din cadrul instituţiilor subordonate acestuia.
„Niciunul dinte cele 420 de posturi desfiinţate nu este ocupat“, a spus Emil Pantelimon, reprezentant al biroului de presă din cadrul Ministerului Culturii.
De asemenea, 400 de posturi vor fi desfiinţate şi de la Ministerul Agriculturii, în cadrul acestuia rămânând o schemă de personal care numără aproape 11.600 de persoane. Un număr semnificativ de posturi vor fi reduse şi de la Transporturi, unde instituţiile publice din subordine vor fi nevoite să îşi reducă numărul de posturi cu 320.
De-a lungul timpului, guvernele au fost criticate de faptul că nu accelerează restructurarea administraţiei publice, deşi sistemul este suprapopulat, consumă multe resurse de la bugetul de stat, iar serviciile oferite de angajaţii de la stat nu îndeplinesc standardele de calitate din privat. Faţă de situaţia înregistrată la începutul crizei, numărul de bugetari a scăzut cu aproape 210.000 de persoane, în prezent numărul de posturi finanţate de la bugetul de stat fiind de 1,2 milioane de oameni. Maximul în structura de personal a statului a fost atins în timpul guvernării Tăriceanu, când în sistem lucrau 1,4 milioane de persoane. În paralel, în perioada crizei, în mediul privat s-au făcut aproape 900.000 de concedieri.
Situaţia este cu mult diferită faţă de anul 1990, când în economie existau opt milioane de angajaţi (aproape dublu faţă de acum), dintre care doar 800.000 erau bugetari.
Principalul „motor“ al restructurării făcute de stat în anii crizei l-a reprezentat de fapt blocarea noilor angajări din sistem, în ultimii ani guvernul menţinând regula ca în instituţiile publice să se facă o angajare la şapte plecări. Însă la această regulă s-a renunţat la începutul acestui an, guvernul Ponta motivând că altfel nu se poate acoperi deficitul de personal din sănătate şi din educaţie.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 1.08.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
