"Valul de poluare a intrat pe data de 5 octombrie în Dunăre,unde s-a înregistrat o creşterea PH-ului de la 9,1 la 9,5. Conformcalculelor, timpul de propagare dintre Budapesta şi Baziaş estede 4-5 zile. În urma acţiunilor de decontaminare ale autorităţilorungare PH-ul (indicator de încărcare cu substanţe chimice cucaracter alcalin - n.r.) râul Marcal a scăzut de la 12-13 cât eraanterior la 10. Pentru acest lucru au fost turnate în râu peste 400de tone de nitrat de calciu şi magneziu pentru a prevenicontaminarea Dunării", a spus ieri Ana Maria Tănase, purtător decuvânt al Administraţiei Naţionale Apele Române.
Potrivit ei, autorităţile române colectează probe de apă la fiecaretrei ore pentru a determina nivelul de poluare din Dunăre.
Deocamdată nu se poate spune cu exactitate cât de mult va fiafectată România de valul poluant din Ungaria, însă la oconcentraţie de 13-14 a PH-ului apei nivelul de poluare esteextrem de periculos, având caracter de ardere, a precizatTănase.
Mal activează şi în România?
Compania ungurească Mal, care este controlată de investitorimaghiari, are operaţiuni şi în România, deţinând firma MAL-ProductSRL din Miercurea Ciuc.
MAL-Product, la care lucrează în jur de 45 de angajaţi, are caobiect de activitate fabricarea coşurilor termoizolante, aaccesoriilor aferente (tuburi şi armături) din aluminiu şi inox,respectiv folii din aluminiu. Firma a înregistrat anul trecut ocifră de afaceri de 3,89 mil. lei şi un profit brut de 154.000 delei.
Presa internaţională a asemănat dezastrul ecologic de la fabricade alumină din Ungaria cu cel petrecut în urmă cu 10 ani în Româniala Baia Mare.
Ce s-a întâmplat în 2000 la Baia Mare?
Atunci, ca urmare a ploilor abundente, 100.000 de tone de apăcontaminată cu cianură de la exploatările de aur de la Baia Borsaşi Baia Mare s-au deversat în râul Tisa provocând moartea a 1.240de tone peşte şi poluarea surselor de apă potabilă pentru 2,5milioane de oameni.
În locul haldei de steril de lângă Baia Mare a rămas şi astăziun lac de cianură.
Dezastrul din Ungaria este de şapte ori mai periculos decâtincidentul din Baia Mare şi poate necesita mult timp pentru a fineutralizat din cauza metalelor grele şi a sodei caustice careformează un mix foarte toxic, potrivit unui expert al Greenpeacecitat de publicaţia Al Jazeera.
Unde se pot întâmpla şi în România accidente de genulcelui din Ungaria?
Accidentul din Ungaria aduce în prim-plan problema iazurilor cumaterii toxice din România, multe dintre ele rămaseneecologizate.
Investiţiile de mediu au rămas pe ultimul loc în cadrulpriorităţilor investitorilor care au realizat exploatăriindustriale sau miniere, ceea ce face ca riscurile unor dezastreecologice să fie ridicate şi pe teritoriul României.
În România există sute de astfel de depozite de deşeuri rămase înurma exploatărilor sau care se află şi în prezent în exploatare.Riscul principal îl constituie fisurarea unui mal sau dig caurmare a ploilor şi deversarea deşeurilor în râuri sau Dunăre.
"Din cunoştinţele mele, nu sunt probleme. Sunt vechile iazuri dedecantare rămase de pe urma exploatărilor miniere şi care conţinmetale grele însă nu ne-au fost semnalate probleme pe această linieşi sunt verificate şi puse în siguranţă", spune Octavian Popescu,directorul general din cadrul Gărzii de Mediu.
Două obiective în România asemănătoare cu cele de la companiaMal din Ungaria sunt situate în apropierea fabricilor de aluminăAlum din Tulcea şi Cemtrade din Oradea.
Ce investiţii necesită ecologizarea depozitelor dedeşeuri?
Ruşii de la Vimetco, cheltuiesc anual circa 500.000 de dolari laAlum Tulcea pentru ecologizarea iazului de decantare situat pe 50de hectare şi umplut cu şlam roşu, noroiul care a omorât cel puţinpatru persoane în dezastrul din Ungaria. Fabrica de alumină a fostdeschisă anul trecut după doi ani, timp în care a fost închisăpentru modernizare.
În România, principalele zone de risc sunt situate în judeţeleMaramureş, Hunedoara şi Alba. Numai în Maramureş, zonă minierătradiţională, există peste 65 de milioane metri cubi dereziduuri poluante provenite din industria minieră în nouă dincele 25 de iazuri de decantare prezente în judeţ.
În preajma exploatărilor minere din Valea Jiului, Hunedoara,haldele de steril sunt întinse pe o suprafaţă de 200 de hectare şicirca 14 iazuri de decantare. În judeţul Alba, care cuprindeexploatarea Roşia Montană, există alte 10 astfel de iazuri dedecantare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
