Institutul Cantacuzino trece la Ministerul Apărării, într-o ultimă încercare de reconstrucţie. Va reuşi?

28 aug 2017 Autor: Georgiana Mihalache

Şansele ca situaţia dezastruoasă în care se află Institutul Cantacuzino în ultimii ani să fie rezolvată prin trecerea de la Ministerul Sănătăţii în subordinea Ministerului Apărării Naţionale (MApN) sunt „mari“, spune fostul director al instituţiei, Adrian Ionel.

El susţine că disciplina militară, grila de salarizare şi forţa de muncă ar putea stabiliza institutul.

Fostul ministru al sănătăţii, Vlad Voi­culescu, spune însă că mutarea institutului la MApN nu urmează o strategie, ci este deter­minată de lipsa de încredere a premierului Mihai Tudose în actualul ministru al sănătăţii, Florian Bodog.

„Ping-pongul din ultimii ani făcut cu acest institut s-ar putea stabiliza odată cu trecerea lui la MApN. Asumarea militară este de altă natură, superioară celei civile, pentru că se respectă regulamentul, nu ca în partea cea­laltă, în care unii nu sunt traşi la răspundere nici după zece ani de probleme“, a spus pentru ZF Adrian Ionel, cel care a asigurat conducerea Institutului Cantacuzino aproape un an, în perioada 2015-2016.

Potrivit acestuia, la institut este „un adevărat dezastru“ din punct de vedere administrativ.  Regulamentul militar ar obliga angajaţii să respecte sarcinile, iar mutarea la MApN ar rezolva una dintre problemele acute de la institut – salariile – noua grilă de salarizare urmând să fie la nivelul veniturilor din instituţiile militare, a spus Ionel.

Contactat de ZF, actualul director de la Cantacuzino, Mircea Ioan Popa, numit recent de Florian Bodog după ce timp de trei luni institutul nu a avut un manager, nu a dorit să răspundă la întrebări, invocând o şedinţă.

Ultimele date publice privind situaţia de la Cantacuzino sunt din 2014 şi arată că instituţia avea datorii de peste 11,3 milioane de lei, o cifră de afaceri de 10,7 milioane de lei şi 487 de angajaţi, potrivit ministerului de Finanţe.

Declaraţiile de avere ale angajaţilor din 2014 arată că un cercetător ştiinţific biochimist a încasat 1.100 de lei pe lună, un şef de laborator a primit puţin peste 2.600 de lei pe lună, în timp ce directorul general a încasat peste 5.600 de lei lunar.

„Mutarea Institutului Cantacuzino la MApN este o aberaţie, una care nu are de-a face cu vreo viziune sau strategie măcar sumară, ci cu neîncrederea domnului Tudose în domnul Bodog şi echipa dumnealui. Omul a înţeles că n-are cu cine, aşa că îşi pune nădejdea în structurile militarizate ale statului“, a criticat măsura Vlad Voiculescu, fostul ministru al sănătăţii. În noiembrie anul trecut, în mandatul său de ministru, institutul a revenit în subordinea Ministerului Sănătăţii.

Vlad Voiculescu spune că motivul mutării institutului la MApN pe baza performanţelor institutelor militare de cercetare româneşti în faţa celor civile nu se poate susţine. El mai arată că activităţile de cercetare, de laborator şi de producţie ţin de domeniul sănătăţii, aflat în sarcina Ministerului Sănătăţii. „Dacă MApN ar fi avut resurse bugetare care să îi prisosească - mă îndoiesc că este cazul - acestea ar fi putut fi transferate pur şi simplu la Ministerul Sănătăţii, mai degrabă decât să transferi institutul“, a mai spus Voiculescu.

Ping-pong de la un minister la altul pe bani publici

Institutul a fost înfiinţat în 1921 şi a produs milioane de doze de vaccin pentru imunizarea populaţiei. După 1990, lipsa finanţării şi a unei strategii au contribuit la declinul Institutului Cantacuzino, culminând cu interzicerea producerii vaccinului anti­gripal în 2014, în urma unor rezultate care au arătat reacţii adverse grave la vaccinurile produse la Cantacuzino.

Ministrul sănătăţii la acea vreme, Nicolae Bănicioiu, prezenta evaluări şi strategii pentru relansarea producţiei de vaccinuri, însă tot el anunţa în toamna lui 2014 trecerea institutului în subordinea Ministerului Educaţiei. Mutarea s-a realizat prin ştergerea datoriilor la stat ale institutului după ce Sorin Cîmpeanu, ministrul educaţiei de la acea vreme, a anunţat alocarea a 44,5 milioane de lei în 2015, sumă care acoperea datoriile, salariile şi funcţionarea institutului în 2015.

În toamna lui 2016, Cantacuzino a revenit la Ministerul Sănătăţii, în timpul guvernării lui Dacian Cioloş.

Anul acesta, ministrul sănătăţii Florian Bodog a anunţat o colaborare cu Institutul Pasteur din Franţa, însă nu a dat mai multe detalii, iar prim-ministrul Mihai Tudose a cerut în iulie un plan pentru ca Institutul Cantacuzino să devină funcţional. Săptămâna trecută, în şedinţa de guvern premierul Mihai Tudose a cerut ca în circa o lună institutul să treacă în subordinea Ministerului Apărării, condus de Adrian Ţuţuianu. „Cu specialiştii de acolo ne-am lămurit. Poate o mână militarizată va avea rezultate“, a spus Tudose.

Adrian Ionel susţine că, deşi va fi preluat de Armată, sarcinile şi obiectivele institutului vor fi trasate de Ministerul Sănătăţii.

„Institutul a fost considerat o castană încinsă în mâinile oricărui ministru şi nu a existat o linie de continuitate şi de viziune pe termen lung, nu a existat o asumare multianuală. Eu am spus că nu voi continua dacă nu există susţinere multianuală, financiară şi politică“, a spus Adrian Ionel, fostul director al Institutului Cantacuzino.

România se află în plină epidemie de rujeolă, cu 8.937 de cazuri confirmate, dintre care 33 de decese. Până în prezent, în 41 de judeţe ale ţării există cazuri confirmate de rujeolă, în timp ce vaccinurile pentru imunizarea împotriva acestei boli au lipsit pentru o perioadă din cabinetele medicilor de familie.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.08.2017

 
Cuvinte cheie:
Institutul Cantacuzino
, Ministerul Apărării
, reconstructie
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide