Cheltuielile de capital, adică investiţiile făcute de stat, au revenit pe creştere în luna octombrie, faţă de aceeaşi lună de anul trecut, însă pe ansamblul primelor zece luni nivelul a rămas sub valoarea din perioada ianuarie - octombrie 2011, după cum reiese din execuţiile bugetare publicate de Ministerul Finanţelor.
În luna octombrie statul a injectat în economie aproape două miliarde de lei, cu 16% peste valoarea investiţiilor din octombrie 2011, după o scădere de 40% în septembrie. Însă suma investiţiilor din primele zece luni a fost în scădere cu 1,3% faţă de nivelul din acelaşi interval de anul trecut, totalizând 13,8 mld. lei.
Volumul redus al investiţiilor are implicaţii negative asupra creşterii economice, iar menţinerea economiei pe plus în acest an este una dintre cele mai mari provocări, având în vedere frânarea principalelor motoare din 2011 - industria şi agricultura.
După primele nouă luni, economia înregistra o creştere de doar 0,2%, iar analiştii şi oamenii de afaceri nu exclud ca PIB-ul să fie pe minus în acest an.
România are nevoie de măsuri de încurajare a creşterii PIB, în special de investiţii publice cu valoare adăugată mare. Analiştii au tot repetat că investiţiile, în special în infrastructură, au fost neglijate, ceea ce a lovit direct în capacitatea de redresare a economiei.
Cheltuielile totale pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 25,8 mld. lei, cu 3,7% peste nivelul din primele zece luni ale anului precedent.
După ce în anii de criză 2009 şi 2010 cheltuielile de capital au fost pe un trend descendent comparativ cu vârful atins în 2008, de 26,7 mld. lei, în 2011 - an în care economia a crescut cu 2,5% - s-a înregistrat o creştere de aproape 20% a investiţiilor comparativ 2010.
Ping-pong cu investiţiile la rectificările bugetare
La prima rectificare bugetară din acest, guvernul a sacrificat investiţiile în favoarea cheltuielilor sociale. Tăierea cheltuielilor de investiţii în a doua parte a anului venea după ce în primul semestru gradul de realizare a investiţiilor a fost "semnificativ sub aşteptări" reflectând atât o incapacitate de a absorbi fondurile europene destinate investiţiilor planificate, cât şi un instrument de echilibrare a deficitului bugetar către ţinta semestrială convenită cu FMI, după cum a remarcat şi Consiliul Fiscal.
Prin prima rectificare bugetară investiţiile au fost tăiate cu 1,3 mld. lei (1,7 mld. lei, dacă cifrele sunt ajustate cu impactul schemelor de compensare în lanţ), în condiţiile în care nivelul estimat al cheltuielilor din fonduri europene postaderare a fost revizuit descendent cu 1,86 mld. lei.
Ajustarea cheltuielilor de investiţii nu este o noutate. Ţintele de deficit bugetar agreate cu FMI au fost îndeplinite în ultimii ani, uneori prin sacrificarea investiţiilor şi amânarea plăţilor către mediul privat. Iar arieratele statului reprezintă în continuare o problemă nerezolvată.
Din fericire, la a doua rectificare bugetară a fost readus în apropierea valorii din bugetul iniţial nivelul cheltuielilor pentru investiţii (ce cuprind cheltuieli de capital din surse proprii, cheltuielile aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile post-aderare, cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă şi alte transferuri de natura investiţiilor).
România are nevoie de infrastructură, iar o soluţie ar fi creşterea absorbţiei fondurilor europene, precum şi alocarea unor sume de la buget în această direcţie, care să fie cheltuite eficient. Însă România are o problemă legată de eficienţa cheltuirii banului public. România a avut în perioada 2000-2011 printre cele mai mari cheltuieli cu investiţiile publice între ţările europene, atât ca pondere din PIB, cât şi ca procent din veniturile bugetare totale, însă în economie aceste cheltuieli s-au văzut prea puţin. România are cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană, ceea ce arată că banii au fost cheltuiţi ineficient.
Consiliul Fiscal a recomandat o formulare transparentă a bugetului de investiţii pornind de la o analiză a portofoliului existent de proiecte şi raţionalizarea acestuia prin identificarea celor prioritare, concomitent cu alocarea pe bază multianuală a finanţărilor aferente, care ar putea conduce la o eficienţă economică mai ridicată a acestora.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
