Statul trebuie să reducă deficitul bugetar - şi în special pecel al asigurărilor sociale - pentru că altfel riscă să nu se maipoată împrumuta, iar ideea ca banii din rezerva BNR să fieutilizaţi pentru susţinerea cheltuielilor publice este de-a dreptulpericuloasă, a fost concluzia unui seminar organizat la BNR, încare guvernatorul Mugur Isărescu aproape a monopolizat discuţiileîntinse pe parcursul a trei ore.
Încă de la începutul dezbaterilor guvernatorul a anunţat că tema -"Rezervele valutare şi de aur ale României. Surse şi destinaţii" -a fost aleasă din dorinţa de a avea o analiză pe această temăîntr-un moment în care "publicul este bombardat cu ştiri dintrecele mai interesante, unele chiar glumeţe" privind fondurile aflatela BNR.
"Scopul cel mai important (al păstrării rezervelor - n. red.) esteonorarea plăţilor curente ale statului. Obligaţiile externe alestatului, indiferent cum au apărut ele, nu se plătesc uşor", spuneIsărescu. Principalul rol al păstrării rezervelor este de a dacredibilitate statului, în privinţa capacităţii de
a-şi rambursa la timp obligaţiile. România are rezerveinternaţionale de aproape
32 mld. euro, din care 3,3 mld. euro reprezintă contravaloareacelor 103 tone de aur.
Isărescu spune că statul trebuie să îşi ajusteze cheltuielile,pentru că altfel riscă să nu mai poată să împrumute bani pentrua-şi acoperi deficitul. Anul acesta statul trebuie să împrumutecirca 8-9 mld. euro pentru a finanţa cheltuielile, pe fondulscăderii veniturilor încasate prin taxarea unei economii care nureuşeşte să iasă din recesiune. "Aici, cât se poate împrumutastatul, trebuie să fim întrebaţi şi noi la BNR. Răspunsul este:statul, dacă nu îşi reduce cheltuielile, dacă nu introduce origoare în discursul public, se va împrumuta tot mai puţin."
Guvernatorul a remarcat că şi ideea ca BNR să lase mai multelichidităţi băncilor, pentru ca acestea să finanţeze economia, nufuncţionează din cauza lipsei de încredere. "Avem dobânzi în piaţăde 2% pe an, dar băncile stau să se gândească dacă dau banistatului la 7%." Isărescu a renunţat chiar să mai vorbească decreştere economică şi a dat de înţeles că BNR va permite băncilorstrăine să repatrieze o parte din fondurile din România, pentru căeconomia nu poate absorbi acum aceste sume.
El a respins şi ideea că forţarea unei creşteri economice ar duceimplicit la rezolvarea problemei deficitului enorm al statului,subliniind că asemenea măsuri ar creşte riscul unor ajustăribrutale.
Nu aparam un punct fix de curs. Nivelul de acum douasaptamâni e de echilibru
Euro se afla aproape de nivelul de echilibru justificat defundamentele economiei acum două săptămâni, a admis guvernatorulîntr-un episod de transparenţă destul de rar întâlnit. În urmă cudouă săptămâni euro se afla peste pragul de 4,3 lei, unde urcasedupă reacţia nervoasă a pieţelor la decizia Curţii Constituţionalede a respinge tăierea pensiilor cu 15%. "Rezerva, în anumite limiteşi cu o anumită inteligenţă, poate să fie folosită încredibilizarea şi eficientizarea politicilor economice, mai alesmonetară şi de curs. Nu e vorba doar de intervenţii mecanice. «Aintervenit BNR ca să păstreze cursul la 4,3». Niciodată nu am spusaşa ceva, dar asta a vrut să înţeleagă presa. Când nu s-a maiapărat cursul, s-a creat o sperietură", a punctat Isărescu. El aafirmat din nou că BNR nu ţinteşte anumite puncte fixe alecursului. "Piaţa a adus euro înapoi de la 4,4 lei, dar nici asta nua fost extraordinar."
BNR a contribuit lunar la buget cu 25 de milioane deeuro În 2009
Banca Naţională a vărsat la buget în 2009 circa 300 de milioane deeuro, reprezentând contribuţia de 80% din veniturile neterealizate.
"Asta înseamnă cam 25 de milioane de euro pe lună, care acoperă cam150.000 de pensii medii. Aceasta este o manieră inteligentă princare se utilizează rezerva pentru plata pensiilor. Dacă rezerva arfi utilizată altfel, nici nu ar mai fi aceste intrări la buget", aexplicat Isărescu. Guvernatorul a respins ideea ca rezerva BNR săfie utilizată direct pentru plata salariilor sau a pensiilor, carea apărut tot mai des în discuţia publică în ultima perioadă.
"Deficitul bugetului de pensii - de contribuţii de asigurărisociale - este de trei miliarde de euro la nivelul unui an. Câttoată rezerva de aur a ţării. Aici nu este vorba de un deficittemporar, e structural, în fiecare an consumi trei-patru-cincimiliarde de euro (peste venituri, n. red.), deficitul o să crească.Toată rezerva de aur nu ne-ar ajunge decât pentru un an de zile", asubliniat Isărescu.
Banca Naţională are o rezervă de aur de puţin
peste 103 tone de euro, a cărei valoare la preţul
curent este de 3,3 miliarde de euro. Isărescu afirmă că oricediscuţie trebuie să ţină cont şi de capacitatea statului de a seîmprumuta peste veniturile curente, pentru că altfel nu îşi poatefinanţa cheltuielile.
"Dacă se împrumută de opt miliarde de euro, atât poate săcheltuiască. Altfel cheltuieşte doar făcând arierate. Dezbaterilepublice trebuie să aibă în vedere legile artimetice. Partidelepolitice, pe lângă consilierii juridici, să îşi ia şi un consilierpe aritmetică", a spus Isărescu.
Doar creŞterea economica nu rezolva problema deficituluistatului
Guvernatorul Isărescu spune că "se pune prea multă speranţă" încreşterea economică ca soluţie pentru problema deficitului excesival statului.
"Problemele bugetului sunt structurale, sunt enorm de mari. Putemsă creştem şi cu 8% şi tot trebuie să facem ajustări. Nu facemdirect, ci prin inflaţie. Dacă nici pe calea aceasta, se va face pecăi mai brutale", avertizează guvernatorul.
Întrebat dacă pot fi gândite şi măsuri care să stimuleze revenireaeconomiei, Isărescu a răspuns că majoritatea ideilor vehiculate îndiscuţiile publice ar duce spre scenariul unei ajustări brutale adezechilibrelor.
"Creşterea economică depinde şi de prognozele noastre. Dacădominanta e pesimistă într-o economie, situaţia se înrăutăţeşte.Economia are şi o componentă psihologică", a spus guvernatorul, cajustificare la opţiunea băncii centrale de a menţine prognoza decontracţie a PIB cu 0,5% anul acesta, în timp ce majoritateaanaliştilor din mediul privat se aşteaptă acum la o contracţie cupână la 3%.
Le va da voie bancilor sa ÎŞi retraga banii?
Acordul încheiat în primăvara lui 2009 cu nouă grupuri financiarestrăine cu o prezenţă importantă pe plan local prin care acesteaîşi luau angajamentul de a menţine expunerile pe România ar puteafi "flexibilizat", a sugerat Isărescu. Guvernatorul a arătat căbăncile nu au ce să finanţeze în România, în condiţiile în carecererea de credite a mediului privat rămâne foarte slabă, iarrambursarea împrumuturilor contractate de la acţionarii străini vaconduce automat şi la diminuarea datoriei externe. BNR şi FMI voravea o întâlnire cu bancherii străini la sfârşitul acestei luni,pentru evaluarea semestrială a angajamentului de la Viena.Creşterea rapidă a datoriei externe pe termen scurt, care ajunseseaproape să egaleze rezervele BNR în 2008, a fost considerată unadin principalele vulnerabilităţi ale României. În prezent,rezervele valutare sunt duble faţă de datoria externă pe termenscurt. În toamnă, statul trebuie să ramburseze băncilor aproape 1,5mld. euro, pe care i-a împrumutat în noiembrie 2009. Dacăîmprumutul nu va fi reînnoit, băncile nu vor avea cum să plasezetoate aceste lichidităţi. Aceasta ar însemna că atât rezervelevalutare ar scădea, dar în paralel s-ar reduce şi datoria externă.Astfel, raportul dintre rezerve şi datorie nu s-ar deteriora,acesta fiind unul dintre obiectivele BNR. "Nivelul actual alrezervei ne permite gestionarea unor posibile evoluţii adverse peplan extern. O eventuală coborâre trebuie să se facă prinîmbunătăţirea acestui indicator", spune Isărescu.
PiaŢa pune presiune pe creŞtereadobânzilor
BNR a răspuns la măsurile de austeritate - care înseamnă o întărirea politicii fiscale - prin menţinerea dobânzii cheie la 6,25% pean, deşi majorarea TVA va duce la inflamarea preţurilor, însă piaţapune presiune pentru creşterea dobânzilor. "Legat de inflaţie şi devarianta majorării TVA - nu creşterea preţurilor din prima etapă afost principala noastră preocupare. Dar ne temem de consecinţeledoi, trei: imediat ce cresc preţurile apare şi presiune pe dobânzi.Corecţia (deficitului bugetar, n. red.) nu poate să se facă dacădobânzile se duc în sus. TVA va aduce încasări mai mari la buget,dar pe partea cealaltă cresc cheltuielile cu dobânzile", afirmăguvernatorul. El a remarcat totodată că, în mod paradoxal, băncileezită să împrumute statul la dobânzi de 7% pe an, deşi pe piaţamonetară sunt lichidităţi abundente, iar dobânzile sunt la 2% pean. "Care e problema dacă BNR dă bani în piaţă, dă lichidităţibăncilor? Se rezolvă problemele. Dar nu este aşa. Nu trebuie săajungem acolo încât statul român să considere că există indiferentcât loc să se poată împrumuta. BNR nu poate acoperi cheltuielileadministraţiei publice", spune Isărescu.
Avem suficienŢi bani la rezerva, chiar dincolo denivelul adecvat
Nivelul rezervei internaţionale a României este confortabil, iarfluctuaţiile înregistrate sunt normale, potrivit guvernatoruluiBNR.
"Avem o rezervă dincolo de adecvat - dacă se poate utiliza expresiaaceasta. Ca s-o spunem mai direct, rezerva internaţională oricum numai trebuie să crească, este suficientă. Fluctuaţiile în sus sau înjos sunt normale. Trebuie să ieşim din această frică că dacă nucreşte rezerva, este ceva rău", a afirmat Mugur Isărescu.
Banca centrală avea la sfârşitul lunii iunie rezerve internaţionale(valute plus aur) de 34,99 mld. euro, în creştere faţă de nivelulde 30,85 mld. euro raportat la finele anului trecut. Stocul de aureste păstrat parţial la BNR, parţial la alte bănci centrale.
În schimb, valutele sunt menţinute la bănci centrale dinstrăinătate, emitente ale valutelor respective (în cazul euro,bănci centrale din Eurosistem) sau la alte instituţii financiareinternaţionale. Menţinerea rezervei valutare în ţară ar determinapierderea calităţii acesteia de rezerve internaţionale. Potrivitguvernatorului Băncii Naţionale, volumul rezervei internaţionaleeste rezultatul unei analize efectuate pe baza unei metodologiiutilizate pe plan internaţional şi a unui set de parametricalibraţi la economia românească.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
