Asigurarea coerenţei politicilor şi un ritm susţinut alreformelor sunt "imperios necesare" astfel încât adoptarea eurosă devină posibilă la o dată cât mai apropiată de 2015, potrivitguvernatorului BNR Mugur Isărescu.
"Pentru România, ca ţară aspirantă la adoptarea euro, este vitalăpregătirea temeinică în vederea îndeplinirii tuturor criteriilor,fără excepţie. Aşa cum am mai declarat, este important totodată săavem definită o ţintă. Iar această ţintă trebuie să fie păstrată,chiar dacă pe parcurs ar putea să fie modificată astfel încâtapetitul pentru reformele necesare să nu fie diminuat", a spusIsărescu la inaugurarea Expoziţiei euro de prezentare abancnotelor şi monedelor emise de Banca Centrală Europeană.
Potrivit programului de convergenţă, România ar urma să treacă lamoneda unică europeană la 1 ianuarie 2015. Programul nu a luat încalcul criza economică care face ravagii.
În timp ce România pare să rămână neclintită cu obiectivul treceriila euro în 2015, cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene îşiîncetinesc pregătirile pentru aderarea la zona euro în condiţiileîn care guvernele din vest se luptă să pună capăt crizeidatoriilor, care aproape a desfiinţat euro în primăvara anului2010.
Potrivit Bloomberg, Polonia, Cehia şi Ungaria folosesc crizadatoriilor din zona euro drept scuză pentru a întârzia aplicareamăsurilor necesare pregătirii economiilor în vederea adoptăriimonedei unice europene. Guvernele din aceste ţări devin tot maireticente în a adopta politici fiscale mai aspre destinateprevenirii apariţiei unei noi crize.
Jose Manuel Gonzalez-Paramo, membru al Comitetului executiv alBăncii Centrale Europene, prezent la Bucureşti la inaugurarealături de Isărescu, a reamintit că un stat trebuie, pentru aadera la zona euro, să nu facă obiectul unei decizii a ConsiliuluiUE privind existenţa unui deficit bugetar excesiv şi să aibă oevoluţie sustenabilă a preţurilor şi o rată medie a inflaţiei carenu poate depăşi cu mai mult de 1,5% rata inflaţiei în cele treistate membre ale UE care au înregistrat cele mai bune rezultate îndomeniul stabilităţii preţurilor.
În viziunea unor analişti adoptarea monedei europene de cătreRomânia ar putea fi amânată cu cel puţin doi ani faţă de termenulformal, dar nu poate fi exclusă nici posibilitatea ca intrareaRomâniei în zona euro să aibă loc după 2020, principala cauză fiindîntârzierea reformelor care să pregătească economia reală pentruaceastă schimbare, consideră analiştii. Aşadar, în contextul încare, pe lângă obstacolele fiscale, şi stabilitatea preţurilor adevenit o problemă, obiectivul de adoptare a euro peste doar patruani şi jumătate a devenit nerealist. Adoptarea euro ar însemnarenunţarea la o politică monetară şi de curs proprie, astfel căprocesele de convergenţă ar cădea exclusiv în sarcina politiciifiscale. România ar trebui să înveţe din experienţa liberalizăriicontului de capital în 2004, care a fost făcută în grabă, cu toatecă economia nu era ajustată structural.
Şapte din cele zece state foste comuniste care au intrat în UE din2004 nu au adoptat încă moneda euro.
Economiştii sunt de acord, în general, că intrarea sub umbrelaeuro aduce o serie de avantaje printre care dispariţia risculuivalutar şi protecţia în faţa atacurilor speculative asupracursului. Cu toate acestea, criza datoriilor care a izbucnit anultrecut a scos la suprafaţă o serie de inconveniente care audeterminat ţările care sunt încă în afara uniunii monetare săadopte o atitudine mai rezervată faţă de euro.
Din experienţele Slovaciei şi Sloveniei, pe termen scurt adoptareaeuro a adus o tendinţă de ajustare crescătoare a preţurilor, opresiune inflaţionistă sporită şi reducerea competitivităţiiexporturilor. Statele care utilizează în continuare monedeleproprii au capacitatea de a-şi spori competitivitatea prindeprecierea cursului valutar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
