Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care până acum nu a reacţionatpublic la deciziile politicienilor, a criticat ieri decizia CurţiiConstituţionale prin care a fost respinsă reducerea pensiilor cu15%, susţinând că votul dat de această instituţie "este un votpentru o inflaţie corectivă".
"Votul de la Curtea Constituţională este un vot pentru o inflaţiecorectivă. Deci în loc să se ia de unde trebuie se ia de la toatălumea. Are un alt scop inflaţia asta. Are scopul să readucăechilibrele. Inflaţia rezultată din creşterea TVA nu este monetară,are un rol corectiv. Inflaţia nemonetară nu necesită reacţie dinpartea BNR. Dacă am interveni, nu s-ar mai face corecţia", a spusIsărescu.
În luna iunie Curtea Constituţională a respins propunereaGuvernului privind reducerea pensi ilor cu 15%, iar ulteriorExecutivul a decis majorarea TVA de la 19% la 24% pentru a se puteaîncadra în ţinta de deficit bugetar agreată cu FMI, de 6,8% dinPIB.
Guvernatorul băncii centrale consideră că prin decizia CurţiiConstituţionale s-a instaurat regula că orice corecţie necesară,orice restrângere a cheltuielilor nu se poate face decât prininflaţie.
"Noi şi în sistemul celălalt (comunist - n.red.) am învăţat călegile economice sunt legi obiective. Sunt ca legea gravitaţiei.Curtea Constituţională ar putea să declare neconstituţională şilegea graviaţiei. Dacă nivelul de trai s-ar stabili în Parlament,spuneţi-mi o ţară care n-ar trăi bine", a mai spus Isărescu.
BNR nu va acţiona prin pârghia monetară
Banca centrală nu va acţiona prin pârghia monetară şi nu vamodifica dobânda în condiţiile în care inflaţia anticipată pentrusfârşitul anului de 8% este determinată de măsuri fiscale.
Mesajul transmis de Banca Naţională este că dobânzile nu au cum săreacţioneze în condiţiile în care inflaţia nu este normală,obişnuită, adică nu este determinată de cauze monetare, ci demăsuri fiscale.
Imediat după ce Curtea Constituţională a respins măsura Guvernuluide a tăia pensiile cu 15%, BNR a permis, în mod surprinzător, odepreciere considerabilă a leului, de circa 4%, cursul urcând de la4,2 până la aproape 4,4 lei. Însă, odată cu decizia boardului FMIde a elibera tranşa a cincea din împrumut de 900 mil. euro leul arecuperat aproape întregul teren pierdut.
Unii dealeri au suspectat intervenţii indirecte ale băncii centralepe piaţă, însă operate cu mult mai multă discreţie decât în aniitrecuţi.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că nu a fost unsusţinător al creşterii TVA, aceasta fiind o greşeală pentru că nua operat acolo unde este "cancerul în buget".
El a spus că speră ca de la 1 ianuarie Guvernul să nu majoreze dinnou Taxa pe Valoarea Adău gată, fără să fi impozitat toateveniturile, inclusiv pensiile.
Clădiri de birouri, vizavi de BancaNaţională
Clădirile de vizavi de Banca Naţională a României vor fi demolate,urmând să fie construite clădiri de birouri şi o parcare subteranăcu 200 de locuri, dispusă pe patru niveluri subterane, potrivitguvernatorului BNR Mugur Isărescu. "Tot frontul de clădiri devizavi de Banca Naţională începând de la intersecţia străzilorDoamnei cu Academiei şi până la sediul Bibliotecii Naţionale va fidemolat şi vor fi construite imobile de birouri şi o parcaresubterană cu 200 de locuri", a spus Isărescu întrebat de MEDIAFAXdacă Terasa Doamnei va fi demolată. "Va reprezenta salvareacentrului istoric, pentru că aici nu sunt locuri de parcare. Nudoar Terasa Doamnei va fi demolată, ci tot ce este în spate", aadăugat Isărescu. Guvernatorul a precizat că din punct arhitecturalse poate observa că tot frontul de clădiri de vizavi de BNR eraproiectat să se demoleze, pentru a se putea "lega" clădirile dinStrada Academiei de Palatul Bursei. "De fapt, Biblioteca Naţionalăse va muta în noul sediu, iar Bursa de Valori va reveni în sediuliniţial", a mai spus Isărescu.
Muzeul din Palatul Vechi al BNR va fi deschispublicului
Muzeul amenajat în holul mare al Palatului Vechi al BănciiNaţionale a României va fi deschis publicului în perioadaurmătoare. "Muzeul deschis publicului este menit să reformezememoria colectivă, să redea adevărul istoric, având şi un rol de adezvolta cultura economică", a spus ieri Mugur Isărescu,guvernatorul băncii centrale. Restaurarea Palatului Vechi a fost olucrare foarte complexă, dar constructorii şi arhitecţii cu care acolaborat au dat dovadă de ingeniozitate, potrivit lui Isărescu.Guvernatorul BNR a subliniat necesitatea renovării centrului vechial Capitalei. Isărescu a reamintit că arhitecţii francezi care auconstruit Palatul Vechi al BNR sunt aceiaşi care au proiectat şiAteneul Român, pe care l-a definit punctul de plecare alconstruirii "Micului Paris". Muzeul BNR găzduieşte o colecţienumismatică, unde pot fi văzute monedele aflate de-a lungultimpului în circulaţie pe teritoriul României, începând cu monedelecetăţilor greceşti din secolul al V-lea î.Hr. Palatul Vechi al BNReste situat în centrul istoric al Capitalei, fiind ridicat în anul1890 în cea mai veche zonă comercială a oraşului.
Cel mai puternic bancher european vine în septembrie laBucureşti
Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Jean-Claude Trichetva veni în România la începutul lunii septembrie, cu ocaziaaniversării a 130 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale aRomâniei (BNR). "Pe 3, 4 şi 5 septembrie vor fi în România zeci deguvernatori, nu ştiu dacă 150, dar peste 40 vor fi sigur", adeclarat joi guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care a confirmatprezenţa preşedintelui BCE. Guvernatorul Mugur Isărescu aşteaptă oconfirmare şi de la Ben Bernanke, şeful Federal Reserves System(Banca Centrală a SUA). Trichet, 68 de ani, se află la conducereaBăncii Centrale Europene din 2003. Mandatul său ajunge la finalanul acesta. Înainte de a prelua conducerea BCE, Trichet a deţinutdouă mandate de guvernator al băncii centrale a Franţei. Licenţiatîn inginerie minieră, economie şi ştiinţe politice, Trichet aactivat pentru o scurtă perioadă în sectorul privat în anii 1960,după care şi-a construit cariera în domeniul public. El a urcattreptat în funcţii în cadrul executivului francez, deţinând poziţiiîn ministerul finanţelor şi ministerul economiei. De la începutulanilor 1990, a trecut la banca centrală a Franţei, având şi oincursiune de trei ani la FMI (1995-1998), unde a deţinut postul deguvernator supleant. Pe parcursul mandatului său Trichet a avutaproape mereu o poziţie rezervată, BCE fiind recunoscută pentrudedicaţia sa în lupta cu inflaţia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
