S-a împlinit un an de la reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%, lucru ce a condus la reduceri de preţuri, în mare parte de 12% pe produs, dar ceea ce se cheamă „efectul de bază” se încheie, iar statisticile vor începe să consemneze urcarea preţurilor, deocamdată pe segmentul agroalimentar.
În luna mai, ponderea mărfurilor şi a serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu aprilie 2015, este de 66,9%; cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0 - 2,5% deţin o pondere de 19,8%. Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 13,3%, potrivit informaţiilor furnizate la sfârşitul săptămânii de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În pofida scăderii cvasigenerale, preţul cartofilor a crescut cu 16% în mai faţă de aprilie şi cu 26% în mai faţă de decembrie 2015, lucru care a încurcat puţin anticipările economiştilor, care anticipau o deflaţie şi mai mare. Este cea mai mare creştere de preţuri pe produs, în vreme ce cea mai mare scădere s-a înregistrat la ouă - minus 6% în mai faţă de aprilie şi minus 20% faţă de decembrie 2015.
„Rezultatul din luna mai ar trebui să rămână minimul istoric pentru multă vreme de acum înainte, având în vedere că inflaţia va înregistra un salt destul de mare în iunie după ce reducerea TVA pentru alimente din 2015 va ieşi din baza statistică; totuşi ne aşteptăm ca inflaţia să rămână negativă pentru mare parte din semestrul II al anului pe fondul reducerii cotei standard de TVA din ianuarie 2016. În prezent ne aşteptăm ca BNR să înceapă procesul de «normalizare» a politicii la sedinţa din 4 noiembrie (prin îngustarea coridorului ratelor facilităţilor de dobândă), dar există riscuri semnificative ca această măsură să fie amânată pentru T1 2017 având în vedere inflaţia relativ scăzută”, a comentat Ciprian Dascălu, economist-şef al ING Bank, în raportul către investitori.
