Majoritatea bancilor sunt pregatite sa treaca la standardeleinternationale de raportare financiare (IFRS), iar situatia ar ficonvenabila si pentru autoritatile fiscale avand in vedere ca peacest sistem de raportare a rezultatelor financiare provizioanelesunt mai reduse si profiturile mai mari, ceea ce ar aduce mai multibani la buget.
"In 2008, si in majoritatea cazurilor si in 2009 pe standardeleromanesti de contabilitate, bancile au provizioane mai mari,costuri mai mari si profit mai mic sau chiar pierdere. Decitrecerea la IFRS, sub girul Bancii Nationale, ar fi convenabila sipentru autoritatile fiscale, desi pana acum a tot fosttergiversata. Impozitele colectate ar fi mai mari, daca s-ar taxaprofitul din IFRS", a explicat Serban Toader, senior partner alKPMG, pentru ZF.
Anul trecut profitabilitatea bancilor a fost diminuata drasticde cresterea costurilor cu provizioanele, pe fondul deteriorariiaccelerate a portofoliilor de credite, care inregistrau intarzierila plata ratelor.
Diferentele aferente provizioanelor pentru depreciereacreditelor intre cele doua sisteme de raportare au crescut de lamai putin de 5% la nivelul profiturilor anului 2007 la aproape 40%pentru profiturile aferente anului 2008 si la o diferenta"alarmanta" de aproape sase ori la nivelul rezultatelor prezentatepentru primul semestru al anului 2009, potrivit unui studiu alKPMG.
Criza economica a provocat in 2009 pierderi pentru circajumatate din cele 42 de banci de pe piata, dupa standardeleromanesti de contabilitate (RAS). Castigul net cumulat al celor 42de banci locale a fost de circa 772 mil. lei, de sase ori mai micdecat castigul record de 4,4 mld. lei realizat in 2008.
Pentru creditele cu restante mai mari de 90 de zile, de exemplu,nu se ia in considerare in calculul provizioanelor statutare decatmaximum 25% din valoarea colateralului, a garantiei. "In modnormal, cand te uiti la rambursarea unui credit, te uiti sa vezidin ce surse vor fi restituiti acei bani. Or, una dintre surse arputea fi in cel mai rau caz colateralul. Il evaluezi la o valoareprudenta, nu-l iei la valoarea de 100%. De aici apare diferentarespectiva."
Toader apreciaza ca adoptarea IFRS ar trebui facuta complet."Atunci cand trebuie facuta adoptarea IFRS-ului, trebuie facutacomplet. Nu sa alegem ce ne place mai mult si sa nu alegem ce nu neplace. Ce ar putea sa nu placa la IFRS? De exemplu, evaluarea lavaloarea justa a instrumentelor financiare aduce o mai marevolatilitate in contul de profit si pierdere. Institutiilorfinanciare nu le place intotdeauna lucrul acesta. Nu poti sa stiicum va fluctua valoarea de piata. Unora le place stabilitatea. Dar,asta este piata. Este ca la doctor: asta-i radiografia la momentulrespectiv!"
In ceea ce priveste afirmatiile conform carora acest principiucontabil ar fi contribuit si el la criza economica mondiala, Toadereste de o alta parere.
"Este un exemplu clasic de a da vina pe mesager. Valoarea justareflecta o realitate economica si a scos la suprafata deciziieronate de management, cum ar fi cele legate de creditele subprimesau credit default swaps. Nu poti sa spui: imi place valoarea justacand cresc preturile si nu ne mai place cand piata scade... Trebuiesa existe o consistenta. Din punctul nostru de vedere, IFRSreflecta cel mai bine substanta economica a tranzactiilorrespective si a unui business in general."
Si oficialii bancii centrale au atentionat ca standardeleinternationale de raportare financiara trebuie adoptate integral,nu doar pentru postul contabil privind provizioanele.
Toader apreciaza ca bancile au progresat foarte mult,majoritatea dintre ele fiind pregatite sa faca pasul la IFRS,pentru ca multe dintre ele au si raportarile periodice pe care lefac catre bancile - mama conform standardelor internationale.
"Eu cred ca vor reusi intr-un orizont de timp rezonabil, de unan sau doi, sa treaca la IFRS. Si cred ca multora dintre ele le-arsi conveni lucrul acesta. Pentru subsidiarele bancilorinternationale a mai pregati inca un set de raportari financiareeste un efort administrativ care nu le aduce foarte multa valoareadaugata. Asa cum nu aduce valoare nici actionarilor lor, niciinvestitorilor, care prefera sa isi fundamenteze analizele pe bazaraportarilor IFRS."
In prezent, si bancile atunci cand dau credite firmelor se uitasi ar prefera sa ia decizia de creditare mai degraba pe bazaraportarilor realizate pe IFRS decat pe cele realizate in RAS,potrivit lui Toader.
El considera ca trecerea la IFRS ar trebui sa se faca cubancile, in primul rand, si apoi sa se extinda pentru toatecompaniile.
Iar la observatia, poate justificata, ca aplicarea IFRS pentrutoate companiile ar fi pentru multe din acestea un efort prea mare,raspunsul este ca la momentul actual este in lucru un standardinternational de contabilitate aplicabil intreprinderilor mici simijlocii.
Cati bani au adus bancile la buget in 2009
Bancile comerciale au virat anul trecut la buget 1,2 mld. lei(290 mil. euro) in contul impozitelor pe profit datorate, potrivitdatelor Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Suma platita de banci anul trecut la buget reprezinta impoziteleanticipate aferente profiturilor record din 2008 si se ridica lacirca 10% din totalul impozitului pe profit colectat deFinante.
Conform Codului fiscal, bancile au obligatia de a plati impozitpe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrialactualizate cu inflatia, pe baza profitului din anul precedent.
Chiar daca bancile inregistreaza pierderi, sunt obligate saplateasca cel putin impozitul minim anual, calculat in functie decifra de afaceri a anului precedent.
BNR a virat bugetului de stat varsaminte din veniturile nete insuma de 350,7 milioane de lei. Banca centrala a mai platit suma de1,08 miliarde de lei ca impozit pe profit, care a fostreclasificata la varsaminte din veniturile nete ale BNR (veniturinefiscale), rezultand un total anual de 1,4 miliarde de lei (330mil. euro).
Profitul net cumulat al celor 42 de banci locale a fost de circa200 mil. euro. In trim. I cele 42 de banci locale au obtinut uncastig net cumulat de circa 100 mil. euro, dupa ce in primele treiluni din 2009 a avut o pierdere neta de 50 mil. euro.
Per total, sistemul bancar a reusit sa se mentina pe profit anultrecut, desi economia s-a prabusit cu 7,1%, iar creditareapopulatiei si companiilor a fost relativ "inghetata".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
