Disputa aprinsă la nivel local privind noul brand de ţară pentrupromovarea turismului, dar mai ales cea legată deautenticitatea logo-ului nu pun în discuţie faptul că atâtsloganul, cât şi grafica acestuia au fost votate de zeci deromâni, membri ai autorităţilor sau persoane din mediul privat,care au făcut parte dintr-un Consiliu de Brand.
Acest consiliu a fost constituit tocmai pentru a permite odezbatere mai largă şi o implicare a comunităţii din turism şiindustria de comunicare în luarea deciziei.
Consiliul de Brand, format din reprezentanţii ministerelorCulturii, Economiei, Afacerilor Externe, DezvoltăriiRegionale şi Turismului, dar şi ai marilor agenţii de turism dinRomânia şi Asociaţiei Hotelierilor au votat, "într-o largămajoritate" logo-ul brandului de ţară având ca element o frunză,potrivit mai multor participanţi la sedinţele de consiliu. Logo-ulales de Consiliu este "explore the Carpathian Garden".
"Pe parcursul a doi ani au avut loc foarte multe întruniri la careau participat zeci de oameni din ministere, de la autorităţilelocale, din agenţiile de turism, dar şi personalităţi publice careau legătură cu domeniul publicităţii. În şedinţa în care s-auprezentat graficele şi sloganul au fost peste 20 de propuneri careau fost supuse la vot. S-a făcut o listă scurtă de şase grafice,având fonturi diferite, şi a câştigat graficul cu cele mai multevoturi", a declarat pentru ZF Corina Vinţan, director general alagenţiei de comunicare strategică Links Associates şi consultantîn cadrul Consiliului de Brand al României.
Potrivit lui Vinţan, pe lângă Asociaţia Română a Profesioniştilorîn Relaţii Publice, al cărei reprezentant a fost în cadrulConsiliului de Brand, au mai fost alţi doi consultanţi, UAPR(Uniunea Agenţiilor de Publicitate din România) şi IAA România(International Advertising Association România).
Din Consiliu au mai făcut parte oameni de afaceri ca George Copossau Radu Enache, proprietarul lanţului hotelier Continental, saureprezentanţi ai agenţiilor de turism, printre aceştianumărându-se Lucia Morariu, proprietarul agenţiei Eximtur,dar şi reprezentanţi ai asociaţiilor din turism ca DanielVasilescu, preşedintele Federaţiei Patronatelor din TurismulRomânesc (FPTR), Corina Martin, preşedintele ANAT, MariaStoian, reprezentanta turismului rural, sau Rodica Toncea, carereprezintă turismul balnear.
"În ceea ce priveşte alegerea poziţionării României ca grădină aCarpaţilor, rolul preponderent l-au avut reprezentanţii dinturism. Am mers pe elementul de diferenţiere şi am mizat pe circa40 de milioane de oameni la nivel mondial care fac turism dinproprie iniţiativă, care fac singuri rezervări şi nu vin înRomânia pentru a avea hotel all-inclusive", spune Vinţan.
Decizia Consiliului de Brand a fost că trebuie găsită o nişă caresă permită României o diferenţiere faţă de ofertele de gen litoralall-inclusiv, unde competiţia cu Bulgaria, Turcia sau Grecia estedestul de dură. Întrebarea este dacă România este pregătită cuoferte pentru această nişă şi cât de profitabilă va fi. Deasemenea, reprezentanţii hotelierilor de pe litoral spun călitoralul românesc trebuie susţinut, nu ignorat.
Consorţiul spaniol de branding THR-TNS, care a câştigat licitaţiapentru proiectul brandului de ţară, susţine că România trebuiesă găsească o nişă pe care să mizeze
"A fost un proiect asumat de foarte mulţi oameni", adaugăVinţan.
Sunt persoane care spun însă că nu au fost nici măcar întrebate înlegătură cu alegerea brandului de ţară.
"Am fost cooptat şi am participat de două ori din curiozitate. Dacănu eram curios, puteam trimite pe oricine din Continental. Nu amavut niciun fel de responsabilitate în elaborarea proiectului. Afost un consiliu pur consultativ, nicidecum nu a avut rol deavizare. Am asistat şi am ascultat prezentările privind stadiullucrărilor", spune Radu Enache, proprietarul lanţului hotelierContinental.
La jumătatea săptămânii trecute, imediat după lansarea branduluide ţară la Shanghai, un site românesc a prezentat mai multeasemănări între acesta şi brandul unui proiect de autobuzeecologice. Conform autorului, ambele logo-uri au în comun acelaşielement, o frunză, cu o formă şi culoare aproape identice.
Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a cerutconsorţiului THR-TNS un răspuns oficial privind similitudiniledintre frunza din brandul turistic al României şi alte simboluri,care pot fi cumpărate din baze de date specializate care le oferăpe internet sau fac parte deja din alte logo-uri.
"Vizualul brandului a fost elaborat în cadrul unui proces complex,în care au fost implicaţi reprezentanţi ai industriei de turism dinRomânia şi ai ministerului, proces din care au rezultat peste 70de logo-uri şi peste 30 de izotipuri, dintre care câteva au fosttestate ulterior, în mai multe etape, pe pieţe, în vedereaidentificării celor preferate de potenţialii vizitatori aiRomâniei", au răspuns reprezentanţii THR-TNS la solicitateaMinisterului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
În prezent, numărul total de şomeri din România este deaproximativ 681.000, potrivit datelor de la Agenţia Naţionalăpentru Ocuparea Forţei de Muncă.
O altă temă adusă în discuţie de premier în videoconferinţa cuprefecţii a fost legată de sistarea fondurilor către bugetelelocale, în cazul în care administraţiile locale nu îşireorganizează structurile de personal până la jumătatea luniiaugust.
"Dacă nu se face (modificarea organigramelor- n.r.), le tăiembanii. Asta este singura sancţiune. Nu mai primesc bani din coteledefalcate de la Bucureşti şi atunci să vedem cum se vor descurcaconsiliile judeţene sau primăriile cu proprii lor bani, dacă nufac acest proces de restructurare", a adăugat premierul.
De asemenea, Boc le-a mai cerut prefecţilor ca, în termen de osăptămână, să transmită MAI explicaţii pentru creştereacheltuielilor cu bunurile şi serviciile în primul semestru alanului, întrucât execuţia bugetară pe primele şase luni arată oreducere cu 1,7% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, iardefalcat, există o discrepanţă uriaşă între nivelul cheltuielilorla nivel naţional şi cel de la nivel local.
"Pe bugetul general consolidat, format din bugetul central şi dincelelalte bugete, locale şi altele, reducerea este de 1,7%. Dardacă ne uităm pe componente, putem observa că în timp ce labugetul de stat, adică de la partea naţională, reducerea decheltuieli cu bunuri şi servicii este de 28%, pe bugetul generalcentralizat al unităţilor administrativ-teritoriale avem o creşterede 9,7%. Vă cer să vă implicaţi şi să vedeţi în ce constăcreşterea cu 9,7% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii lanivelul bugetului general centralizat al unităţiloradministrativ-teritoriale", a mai spus premierul.
O altă temă adusă în discuţia de ieri cu prefecţii a fost legată deprocesul de verificare a contractelor finanţate din fondurieuropene, întrucât proiectele înregistrează întârzieri de până laun an faţă de graficul stabilit. În acest sens, el a precizat căîntârzierile nu sunt cauzate de instanţele judecătoreşti careanalizează contestaţiile formulate la licitaţii, ci dedocumentaţiile "prost întocmite".
El a prezentat ca exemple contractele de reabilitare ainfrastructurii rutiere şi de gestionare a deşeurilor din Vrancea,Giurgiu, Satu Mare, Sălaj, Iaşi, Botoşani, Vaslui, Bacău şiTeleorman, în valoare individuală de peste 20 de milioane deeuro, dar care înregistrează întârzieri cuprinse între 6 şi 12 luniîn ceea ce priveşte implementarea.
De altfel, nemulţumirea premierului privind absorbţia de fondurieuropene este mai veche, întrucât el a afirmat recent că, dacă sepăstrează ritmul actual al absorbţiei, riscăm să pierdem baniialocaţi pentru 2010 de la Uniunea Europeană.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
