Sperietoarea majorarii impozitului pe veniturile din dobanzi devine certitudine la 1 aprilie 2005: guvernul s-a angajat in negocierile cu FMI sa taxeze cu 10% aceasta categorie de venituri, fata de 1% in prezent. Banca Nationala se abtine de la comentarii.
Masura ii ingrijoreaza insa pe bancherii comerciali, din cauza riscului ca inclinatia spre economisire sa fie serios afectata ca urmare a diminuarii castigurilor nete aduse de depozitele bancare. Cea mai usturatoare ar fi impozitarea cu 10% a castigului din dobanda la un depozit care expira dupa 1 aprilie, dar a fost constituit cu mult inaintea acestei date.
Expertii fiscali considera ca ar trebui dezvoltata o procedura care sa permita separarea celor doua perioade, inclusiv in ceea ce priveste castigurile din vanzarea de actiuni.
Sigur ca majorarea impozitului pe dobanzi era inevitabila la un moment dat, in conditiile in care Romania arata, din acest punct de vedere, ca un adevarat paradis fiscal: in tarile din regiune, si mai ales in UE, nivelul impozitarii este de 20-25%.
Numai ca Romania inca nu se poate compara cu tarile din Europa Centrala si de Est cand vine vorba de intermedierea financiara.
"In nici un caz nu pot fi considerate aceste majorari de impozite drept o formula de acoperire a unor necesitati bugetare pentru ca cifrele pur si simplu nu indica aceasta posibilitate", comenteaza Claudiu Cercel, directorul directiei operatiuni de piata la BRD-SocGen.
El spune ca, spre deosebire de tarile Europei Centrale, in Romania este foarte penalizator nivelul rezervelor minime obligatorii impuse bancilor comerciale de catre BNR. "Populatia suporta deja costul platit de banci cu rezervele minime obligatorii prin dobanzi mai scazute la depozite. Acum se adauga un impozit majorat de zece ori", arata Cercel.
"Romania este o tara cu un grad de intemediere financiara la o treime din cel al Cehiei, de exemplu. Daca vrei sa stimulezi intermedierea financiara si inca mai ai o portita pana la aderarea la UE trebuie sa o si folosesti, nu sa sperii economisirea", spune Cercel.
Analistii sunt de acord ca, din punct de vedere macroeconomic, s-ar putea admite, intr-o anumita masura, cresterea impozitului pe veniturile din dobanzi, in sensul ca ar ajuta la reducerea deficitului bugetar si ar reduce presiunile inflationiste, pe de o parte, si ar aduce nivelul taxarii pe acest segment mai aproape de media tarilor din jur, pe de alta parte.
"La o analiza mai detaliata constatam ca din majorarea impozitului pe dobanzi de la 1% la 10% vor creste veniturile bugetare cu maximum 3.000 miliarde lei, adica 0,15% din PIB. Asadar se poate acoperi doar o mica pare din necesarul creat prin reducerea taxarii, astfel incat deficitul bugetar pe 2005 sa se situeze sub nivelul anului precedent", comenteaza Mihail Ion, seful departamentului de cercetare din Trezoreria Raiffeisen Bank.
Mai mult, el crede ca aceasta masura ar putea determina efecte adverse: reducerea venitului net din dobanzi datorita impozitului marit, cuplata cu scaderea dobanzilor, va genera scaderea inclinatiei spre economii sau chiar diminuarea depozitelor constituite la banci, si in consecinta cresterea consumului. Acest fapt va pune presiuni suplimentare asupra preturilor si deci putem asista la majorarea inflatiei, adica o evolutie de sens contrar celei dorite in momentul reasezarii impozitului.
"Romanii au tendinta de a reactiona emotional si cum nu era asteptata o asemenea masura in 2005 exista riscul sa vedem o miscare de recul al depozitelor. Mai ales ca bancile reduc dobanzile acordate la depozite", spune si Paul Prodan, director adjunct al ING Bank Romania. El apreciaza ca scenariul cel mai pesimist ar fi o fuga a banilor din banci spre consum, cu amplificarea presiunilor inflationiste, ori preferinta pentru pastrarea lichiditatilor "la saltea".
Rasvan Radu, presedintele UniCredit Romania, impartaseste opinia potrivit careia pe fondul scaderilor si asa importante ale dobanzilor la depozite, se va crea o presiune pe deponenti, rezultand o descurajare a economisirii. "Bancile vor trebui sa isi asume o parte din costuri", spune Radu. Cum anume? Incetinind trendul de scadere a dobanzilor la depozite si concentrandu-se pe castigurile aduse de creditare, de exemplu.
Ionut Costea, presedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinte, crede ca ar fi posibil ca economiile in banci sa inceapa sa scada si de aici gradul de economisire la nivelul intregului sistem bancar. "Este cunoscut faptul ca in ultima vreme atat oficialii BNR cat si bancherii au facut lobby puternic tocmai pentru incurajarea economisirii. In plus, aceasta masura ar putea descuraja investitiile pe piata de capital si accesul a cat mai multor jucatori in aceasta zona. Trebuie sa avem in vedere si faptul ca acest surplus de lichiditati ar putea duce la o crestere a inflatiei", spune Costea.
"Cresterea impozitului pe castigurile de capital si pe veniturile din dobanzi era de asteptat la un moment dat in conditiile in care nivelurile de impunere sunt mult mai mari in toate tarile din jur si era imposibil ca Romania sa nu inceapa sa se alinieze la acestea", spune Mihaela Mitroi, tax partner la firma de consultanta PricewaterhouseCoopers. Ea considera insa ca aceasta intentie trebuia anuntata cu mai mult timp inainte de a fi aplicata, in acest caz fiind incalcate inca o data principiile Codului fiscal care spun, intre altele, ca este nevoie sa treaca sase luni de la data unei modificari si pana la introducerea acesteia in practica.
"Daca se doreste majorarea in continuare a acestor impozite pana la 16% din 2006 trebuie sa se spuna foarte clar inca de pe acum", a declarat pentru ZF Mihaela Mitroi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
