Problema principală este programul ELA (Emergency Liquidity Assistance) al BCE prin intermediul căruia băncile elene primesc împrumuturi de la Banca Greciei, pentru a compensa retragerile masive de depozite.
La sfârşitul săptămânii trecute, finanţarea primită de băncile elene prin intermediul ELA se ridica la aproape 89 de miliarde de euro
Pentru a beneficia de fonduri, băncile trebuie să fie solvabile şi să deţină garanţii corespunzătoare. Întrucât băncile deţin obligaţiuni de stat şi depind de garanţii din partea statului, respectarea condiţiilor devine incertă, dacă Guvernul nu îşi va plăti datoriile către creditori.
Consiliul guvernatorilor este organismul decizional al BCE şi este format din şefii băncilor centrale din cele 19 state din zona euro, între care reprezentantul Băncii Greciei, Yannis Stournaras, şi cei şase membri ai board-ului executiv
Pentru oprirea sau limitarea finanţării prin programul ELA este nevoie de o majoritate de două treimi.
BCE ar putea decide că unele sau toate băncile din Grecia vor mai fi solvabile pentru o perioadă şi să le prelungească accesul la ELA.
Actualul program de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai trebuie să primească 7,2 miliarde de euro, expiră pe 30 iunie, iar Guvernul trebuie să plătească în aceeaşi zi 1,6 miliarde de euro către FMI. Cu toate că este improbabil, din punct de vedere tehnic mai este timp pentru un acord de ultim moment cu creditorii. Discuţiile cu creditorii au eşuat după ce premierul elen Alexis Tsipras a convocat un referendum privind măsurile de austeritate cerute de zona euro şi FMI, pe 5 iulie.
Practic, chiar şi la actualul nivel al fondurilor din partea ELA Guvernul ar putea fi nevoit să impună băncilor controlul capitalului, pentru a preveni retragerile.
Mecanismul Unic de Supraveghere din cadrul BCE este responsabil cu evaluarea solvabilităţii băncilor, dar decizia finală aparţine consiliului guvernatorilor. Dacă va decide că băncile nu mai sunt solvabile, atunci finanţarea prin intermediul ELA va fi oprită.
Decizia ar face ca băncile să nu mai poată onora solicitările clienţilor pentru retragerile de fonduri şi să fie nevoite să rămână închise luni, ceea ce ar obliga Guvernul să impună controlul capitalului.
Potrivit BCE, banca centrală a Greciei impune discount-uri pentru garanţiile acceptate în schimbul împrumuturilor, pentru a se proteja de pierderi, dar cele cunoscute sub numele de haircut nu s-au schimbat prea mult.
Dacă BCE va decide majorarea acestor discount-uri, pentru a reflecta probabilitatea sporită ca băncile să nu ramburseze împrumuturile, faptul ar limita practic accesul la programul ELA, ceea ce ar duce la controlul capitalului.
Banca britanică Barclays a calculat că băncile ar putea accesa alte 29 de miliarde de euro, în baza garanţiilor deţinute şi presupunând că discounturile aplicate garanţiilor, care nu sunt publice, sunt în medie de 48%.
Dacă aceste discount-uri vor creşte la 60%, buffer-ul de garanţii ar fi practic anulat.
BCE ar putea înăspri cerinţele de garanţii, dacă va decide că unele active nu mai pot fi folosite ca garanţii din cauza calităţii slabe.
Băncile elene deţin titluri de Trezorerie pe termen scurt în valoare de circa 9 miliarde de euro, pe care le rostogolesc, fapt esenţial pentru Guvern, care trebuie să plătească salariile şi pensiile.
Divizia de supraveghere a BCE a avertizat deja băncile elene să nu crească expunerea la titlurile de Trezorerie, iar instituţia le poate cere să îşi reducă expunerea, pentru a putea primi lichidităţi.
Consecinţa ar fi că Guvernul ar rămâne fără fonduri, amplificând riscul de default şi colaps financiar.
Dacă BCE ar relaxa condiţiile de finanţare a băncilor, pentru a preveni extinderea crizei financiare, ar putea fi acuzată că încalcă propriile reguli, subminând credibilitatea instituţiei, şi, în cel mai rău caz, că încalcă legislaţia europeană care îi interzice să finanţeze guverne.
